Geografie

Este situat :

- la 47010'24" latitudine nordică şi 25015'3" longitudine estică

- partea nord-estica a Romaniei

- in Podisul Moldovei,

- in bazinul raului Prut si al raului Siret 

- aproape de granita cu Republica Moldova

- în Câmpia Moldovei

- pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut

- în centrul provinciei Moldova, care se întinde de la munţii Carpaţi până la râul Nistru – râu aflat până nu demult la confluenţa unor importante trasee comerciale

- pe vechile drumuri comerciale care legau nordul si vestul Europei de sud-estul continental si de Orientul Apropiat

Simbol: IS

Suprafata :

- de 5.500 km patrati cu o medie de altitudine de mai putin de 250m.

Altitudine minima: 270 m

Altitudine maxima: 435 m

Densitate:  3417 hab./km²


Vecini :

Botosani (nord) , Suceava (nord-vest), Neamt (sud-vest), Vaslui (sud), raul Prut si granita cu Republica Moldova in est.

 

Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline : Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu asemenea orasului Roma, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetatuia, Tatarasi si Galata.


Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata.

Iasi, ca oras, detine o pozitie de frunte in economia Romaniei, dezvoltarea sa este strans dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vechilor drumuri economice.

Regiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de transit comercial din partea estica a Romaniei.

Reteaua sa de sossele si cai ferate este usor accesibila din orice zona a tarii, incluzand Marea Neagra si Dunarea cat si Europa, pe ruta spre noile piete ale fostei U.R.S.S.

 

Topografie

Situat la nord de Codrii Iaşilor , oraşulul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele străzi :

 -Ştefan cel Mare (Uliţa Mare),

- Alexandru Lăpuşneanu,

- Independenţei (Podul Hagioaiei),

- Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească),

  nucleul oraşului aflându-se în zona

- Palatul Culturii (curtea domnească)

- şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).

Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând :

-în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou , Sărărie, Ţicău , Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari;

- în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită CUG), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială.

Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Iaşi , Tomeşti, Iaşi şi Lunca Cetăţuii, Iaşi . Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii

Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Iaşi , Horpaz, Miroslava, Iaşi , Valea Lupului şi Breazu localităţi: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu..

 În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.

 

Zona Metropolitană Iași

Zona Metropolitană Iaşi este o regiune din judeţul Iaşi ce cuprinde municipiul Iaşi şi 13 comune învecinate acestuia, Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria.

Judetul Iasi mai are 91de comune si 422 sate.

 

Relieful:

Zona de dealuri si lunca raurilor Siret si Prut.

Peisajul este dominat de cimpii, cu un sol foarte bun pentru agricultura, si de dealuri joase, nu foarte diferite de cele din Sudul Angliei. Spre vest, dealurile devin mai inalte, pregatind ochiul pentru lantul montan al Carpatilor Orientali, cu paduri in care deseori moldovenii s-au refugiat din calea ostilor invadatoare. Vegetatia si animalele salbatice sint similare celor din Europa Centrala - paduri de fag si stejar, cringuri cu plopi si salcii, in care gasesti caprioare, vulpi, iepuri, bursuci si chiar lupi.
Judetul nu are resurse bogate in subsol, dar exista multe cariere de materiale de constructii (nisip, pietris, calcar); de asemenea lut de olarie (la Ciurea, Tomesti, Holboca); apele minerale de la Strunga, Nicolina, Cucuteni sunt cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice.
 

                                               map_rom
Bazine hidro:

Bazinul mediu al Siretului si al Prutului, raul Bahlui si Jijia;

 Iazuri: Gurguiata, Izul Stramb, Recea,Vladeni, Iacobeni, Plopi, Ureche, Tansa, Aroneanu, Podu Iloaiei, Madrijesti, Boureni, Roscani,  Scheia, Bulbucani, Movileni, Amenajarea piscicola Borsa (pe Jijia) si Amenajarea Piscicola Osoi, Acumularea Tibanesti, Acumularea Cazanesti, Vladnic.

Principalele riuri ce traverseaza judetul sunt Moldova, Siret, Bahlui (care trece prin orasul capitala de judet), Jijia si riul Prut, care este frontiera naturala dintre Romania si Republica Moldova.

Oraşul m-ai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

 

Rezervatii: Padurea Homosu (rezervatie forestiera 73ha - fag, carpen si tei argintiu), Dealul Repedea langa Iasi (paleontologica - resturi fosilizate pe 38 ha si stejari seculari), Padurea Uricani,

Silvicultura: Vegetatia de dealuri si de podisuri, paduri de fag, gorun, stejar,cer si garnita; Vegetatia luncilor: paduri de salcie si plop;

Resurse naturale: paduri, teren arabil, luciu apa, nisip, produse animaliere;

Industrie: energetica - termocentrale; constructii de masini - utilaj greu la Iasi; fire si fibre sintetice la Iasi; materiale de constructii- prefabricate; industrie usoara - confectii, tricotaje, textile, incaltaminte; electronica - Iasi; industrie alimentara - panificatie si paste fainoase, carne si mezeluri, branzeturi, semipreparate, ulei, zahar, conserve legume fructe;

Agricultura:

  • Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg
  • Legume: ardei, ceapa, conopida, dovleac, fasole, mazare, marar, morcov, pastarnac, patrunjel, ridichi, rosii, sfecla, soia,  telina, usturoi, varza, vinete;
  • Fructe: caise, cirese, gutui, mere, nuci, pere, prune, visine; capsuni;
  • Podgorii: - Cotnari, Cucuteni, Harlau, Targu Frumos, Bohotin, Bucium-Tomesti, Comarna, Copou, Plugari, Probota, Uricani;
  • Plante tehnice: in, canepa, sfecla,  floarea soarelui, tutun;
  • Avicultura: pui, gaini ouatoare, curcani, rate, gaste;
  • Zootehnia: porci, vite, cai

 

Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica, lin, biban;

 

Branduri locale: vin - Grasa de Cotnari, Francusa si Tamaioasa de Cotnari,

 Busuioaca de Bohotin

 

Cai de acces:
Rutiere

-DN28 (Roman) - Izvoarele- Targu Frumos- Iasi-Husi; DN28B -Targu Frumos - Botosani;

-DN28A - Targu rumos-Pascani

- (DN2) Suceava;

-DN24C - Iasi - Radauti Prut -Rep. Moldova;  DN24 Marasesti - Tecuci - Barlad - Vaslui - Iasi - Sculeni - Republica Moldova;
Linia ferata

-Bucuresti - Bacau - Pascani - Suceava; Pascani-Targu Neamt, Pascani - Iasi; Iasi - Podu Iloaiei - Harseni - (Saveni) - Leorda - (Dorohoi) - Botosani; Iasi - Vaslui;
Aeroport  internaţional  – 8 km din centrul oraşului

Puncte vamale la frontiera cu Republica Moldova: rutier- Sculeni; feroviar - Ungheni;

 

In Judetul Iasi se poate ajunge:
Cu avionul - aeroportul Bacau, sau aeroportul Iasi;
Cu autovehiculul - pe sosele: E85, Bucuresti - Siret, cu deviatie la dreapta, de la Marasesti spre Tecuci - Barlad - Husi - Albita (punct de granita);

-distanta Bucuresti - Iasi este de 393 km,

-Bucuresti - Neamt: 342 km,

-Bucuresti - Bacau : 284 km;
Cu trenul - zona este traversata de magistralele feroviare Bucuresti - Suceava si Bucuresti – Iasi

 

Principalele orase ale Judetului Iasi sunt: Iasi (resedinta de judet), Harlau, Pascani, Targu Frumos.

                                       Iasi

Alte oraşe din municipiul Iasi

Oraşe apropiate 

- Vaslui (70 km S)
- Huşi (96 km SE)
- Târgu Neamţ (100 km V)
- Botoşani (130 km NV)
- Suceava (150 km NV)
- Piatra Neamţ (150 km V)
- Focşani (220 km SV)
- Galaţi (250 km S)
- Braşov (300 km SV)
- Bucureşti (400 km S)

Demografie

Populatia judetului Iasi este de 824083 locuitori dintre care 315.649 locuitori in resedinta conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Naţional de Statistică din anul 2009, de (a doua după Bucureşti)

La 1 ianuarie 2009 populaţia estimată a Zonei metropolitane Iaşi era de 400.323 locuitori

(Pascani 42805; Harlau 11625, Podul Iloaiei 10078,Targu Frumos 13472;)

 

Populatia activa a judetului este angajata in diferite activitati productive dupa cum urmeaza: industrie -24%, agricultura -36%, constructii -4,2%, transporturi -4,4%, comert -12,9%, invatamant -6,7%, sanatate -4,2%, servicii -5%, alte activitati -2.6%

Populaţia istorică

  • sec.      XVIII: 30.000-50.000
  • 1831:      59.880
  • 1859:      65.745
  • 1912:      75.229

· 1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruşi, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 tigani, 170 armeni, ş.a.

  • 1992:      344.425
  • 2002:      320.888
  • 2007:      315.214 plus 90.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile)

Structura etnică a populaţiei, potrivit recensământului din 2002:

  • români:      98,1%
  • rromi:      1,2%
  • alte      naţionalităţi: 0,7%


În 1941 , poţia evreiască a suferit de pe urma Pogromul de la Iaşi , fiind deportată. Supravieţuitorii au emigrat .

 

Populaţia după religie, conform recensământului din 1930:

  • ortodocşi:      63.023 (61,26%)
  • mozaici:      35.465 (34,47%)
  • romano-catolici:      3.178 (3,08%)
  • luterani:      356 (0,34%)
  • greco-catolici:      190 (0,18%)

Populaţia după religie, potrivit recensământului din 2002:

  • ortodocşi:      92,5%
  • romano-catolici:      4,9%

alte religii, fără religie: 2,6%

 

Clima

Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase.

Temperatura maximă înregistrată a fost 40 °C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3 °C (1 februarie 1937).