Cartiere :

- nord: Copou , Ţicău , Sărărie , Podul de Fier, Independenţei, Agronomie, Târgu Cucului

- est: Tudor Vladimirescu, Tătăraşi Nord şi Sud, Oancea , Dispecer, Grădinari, Moara de Vânt,  Ciurchi , Metalurgie, Aviaţiei, Ţuţora, Zona industrială

- sud: Baza 3,Bularga , Bucium , Socola , Frumoasa , Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Roşie, Podu Roş , Dimitrie Cantemir, Ţesătura, Nicolina 1 şi 2, CUG 1 şi 2, Galata, Podul de Piatră, Zona industrială sud

- vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ţigarete, Gară, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Păcurari , Canta , Păcureţ, Moara de Foc, Arcu

Copou este un cartier în Iaşi, aflat pe dealul cu acelaşi nume.

Din punct de vedere istoric, zona s-a dezvoltat în sus de uliţa Podul Hagioaiei, începând din secolul al XVIII-lea, cuprinzând trei părţi: Muntenimea de Jos, Muntenimea de Mijloc şi Muntenimea de Sus.

Astăzi are ca ax principal Bulevardul Carol I (denumit neoficial de localnici şi Bulevardul Copou). Cartierul este o parte istorică importantă a oraşului, cu case vechi şi spaţii verzi, reprezentând una dintre cele mai căutate zone rezidenţiale din Iaşi. Datorită situării aici a mai multor universităţi şi campusuri, zona este cunoscută ca fiind frecventată de mulţi studenţi.Ia_i__panoramavedere_copou_5

Copou 01_copou

În Copou se găsesc:

Ţicău, pitoresc cartier de case din oraşul Iaşi, situat în partea de răsărit a dealului Copou, ca o prelungire spre valea Şorogari a cartierului Sărărie. Ţicăul este renumit prin faptul că aici se află bojdeuca lui Ion Creangă, ce astăzi găzduieşte un muzeu. În ultima vreme, cartierul, aflat în mare parte în pantă, a fost afectat de alunecări de teren, numeroase case fiind afectate.

Sărărie este un cartier din Iaşi înfiinţat în anul 1985.

În vremurile vechi, suburbia numită „Muntenime” (actuala „Sărărie”), care duce înspre

„Copou”, se întindea, după cum se ştia pe atunci, până la "marginea prăpăstiei" („Râpa Galbenă”).


mallTudor Vladimirescu este un cartier din municipiul Iaşi, ridicat în anii 1950-1960. În acest cartier se află şi campusul studenţesc Tudor Vladimirescu, cel mai mare campus studenţesc din oraş şi unul dintre cele mai mari din România.

Cartierul are aproximativ 15.000 locuitori, la care se adaugă 10.000 de studenţi. În ultimul deceniu, cartierul a cunoscut o evoluţie deosebită în principal datorită construirii primului mall din municipiu.

În prezent Campusul universitar Tudor Vladimirescu numără 22 de cămine studenţeşti dintre care două pot fi considerate tip hotel, datorită dotărilor de care dispun. Campusul se învecineaza cu Universitatea Tehnică Gh. Asach.

 

Bucşinescu este un cartier din Iaşi, situat între cartierele Tudor Vladimirescu şi Podu de Fier, amplasat pe locul unei vechi uliţe cu acelaşi nume.

În vecinătate se găsesc biserica Zlataust, casa memorială Otilia Cazimir, Universitatea „Petre Andrei” şi biserica Nicoriţa din Tătăraşi.


Tătăraşi, situat in estul oraşului Iaşi, este unul din cele mai aglomerate cartiere.Tatarasi2

Moara de Vânt este un cartier din Iaşi, situat în NE oraşului, desfăşurat pe versantul de vest al dealului Tătăraşi. Se învecinează la sud cu cartierul Tătăraşi şi la vest cu cartierul Ţicău -Sărărie, fiind despărţit de acesta prin pârâul Şorogari (Cacaina). La nord se află cimitirul Sfinţii Petru şi Pavel şi pădurea Ciric.

La nord-vest se află platoul Şorogari. Partea de vest se mai numeşte Rufeni, deoarece înglobează un fost sat numit Rufeni. Cartierul are un aspect arhaic, pitoresc, fiind alcătuit doar din case. Strada principală Moara de Vânt reprezintă ieşirea din Iaşi către comuna Aroneanu.

Podu Roş este un cartier din Iaşi.

Legendele Podu Roş

În mai toate oraşele mari întâlnim nume de străzi sau de cartiere care au în componenta lor o trimitere către un curs de apă. Uneori însă, explicarea numelor este destul de complicată. Astfel, dacă în cazurile Podu de Fier şi Podu de Piatră există dovezi materiale ale existenţei unor poduri construite din materialele respective, Podu Roş a dat naştere, de-a lungul timpului, unor adevărate legende urbane. Astfel, s-a scris că numele ar proveni de la numeroasele cârciumi şi bordeluri din zonă. Pentru că bordelurile aveau perdele roşii şi felinare de aceeaşi culoare, s-a presupus că roşul dominant pe timp de noapte a dat numele de Podu Roş. O altă explicatie este legată de culoarea râului Bahlui, pentru că, în apropiere, ar fi existat un loc de execuţie iar apa se colora in roşu la fiecare decapitare. Totuşi, în epocă aveau “privilegiul” de a fi decapitaţi doar boierii, oamenii de rând fiind spânzuraţi.

Podu_Ros    Podu_Ros_2

 

Podu Roş, de la balustrade

Specialiştii în toponimie au rezolvat, însă, misterul numelui Podu Roş. Astfel, profesorul Mircea Ciubotaru publică in Anuarul Institutului “Pillipide”, aflat în curs de apariţie, un material prin care contestă, cu argumente ştiinţifice, legendele care circulă în jurul acestui nume. “Un magistrat ieşean din perioada interbelică încerca explicaţia denumirii Podu Roş, presupunând că aceasta s-ar datora faptului că pe uliţa care cobora de la Curtea Domnească spre Bahlui (strada Palat de astăzi) erau încă din secolul al XVIII-lea casele prostituatelor, identificate prin perdele rosii la ferestre. Intuiam că explicaţia este eronată, dar acum avem dovada certa ca asemenea denumiri nu sunt metaforice, ci sunt motivate chiar de culorile menţionate (de regulă, roşu şi verde). Un dosar cuprinzând «Acta banilor cheltuiţi pentru zugrăvitul parmaclâcurilor de la poduri pe drumul ostenesc» (1828-1834) este decisiv pentru înţelegerea motivaţiei acestor hodonime: balustradele metalice ale podului erau vopsite în roşu”, notează Mircea Ciubotaru. Aşadar, documentele din Arhiva Naţională confirmă ca numele Podu Roş a fost atribuit podului de peste Bahlui doar din simplul motiv că acesta era... vopsit în roşu.

 

1266486789_75010229_5_Vand_apartament_2_camere_Nicolina_II_De_VanzareNicolina este un cartier din Iaşi. Reconstruit in perioada comunista, cartierul Nicolina este unul dintre cele mai mari din punct de vedere al numarului de locuitori.


C.U.G. este un cartier de la marginea de sud a oraşului Iaşi. Denumirea vine de la

Combinatul de Utilaje Grele situat langă calea ferată.

Şcoli:

  • Şcoala nr 42 Nicolae Iorga

Mijloace de transport în comun

  • Unistil: 27 si 44
  • RATP: 41,41b,21,14,14b

Biserici şi cimitire:

  • Biserica Sf Daniel
  • Biserica înălţarea Domnului
  • Cimitirul şi Biserica Bună Vestire

Galata

De fapt, nu există nici o istorie a cartierului muncitoresc Galata sau, oricum, e prea scurtă. Există o istorie a dealului şi a mănăstirii Galata.

Cartierele Galata 1şi Galata 2, sunt realizări măreţe ale "epocii de aur". În trecut Bahlui şi Nicolina formau zona de la poalele dealului Galata o mlaştină, care se intindea pana la mănăstirea Frumoasa.

Cartierul Galata este o zonă periferică şi ”muncitorească” a Iaşului, dar are tendinţa de a atrage reşedinţele oamenilor cu stare din oraş, datorită amplasării sale într-o zonă strategică, râul Bahlui şi calea ferată izolând Galata de zona centrală a oraşului.

Din raţiuni de sănătate publică, dar şi datorită expansiunii oraşului, mlaştina a fost secată. Aşa se face că in sol există bogate resurse de nămol şi izvoare cu un conţinut ridicat de sulf. Acest lucru a fost fructificat şi după anii 1980 a fost construit un complex balnear numit Nicolina .Băile Nicolina au cel mai mare conţinut de sulf din Europa.
Vara aici e "litoralul" Iaşului, plajele pentru tratament separate pentru bărbaţi şi femei şi ingrădite cu un gard inalt.
   

De asemenea, in zona Galata se mai află spitalul Recuperare, nume sugestiv şi necesar(spitalul) pentru un cartier de băieţaşi, precum şi Policlinica pentru sportivi.
E bine să ştiţi că la poalele dealului Galata, curge Nicolina, o apă curgătoare care curge in sens invers sensul de rotaţie al Pămintului


Mircea cel Bătrân este un cartier de blocuri din municipiul Iaşi, creat în anii 1960.

Are o populaţie de circa 15000 de locuitori. Este situat pe malul drept al râului Bahlui, între cartierele Alexandru cel Bun şi Galata.


800px_Cartierul_Alexandru_cel_Bun_din_Ia_iAlexandru cel Bun este cel mai mare cartier din Iaşi, având cca. 60.000 de locuitori. Fiind format în mare parte din blocuri de locuit, cartierul a fost creat după 1965 într-o fostă zonă inundabilă a râului Bahlui pentru a adăposti populaţia în creştere a Iaşilor.

al_c_bun

Dacia este un cartier din Iaşi, format din mai multe zone (staţii): Zimbru, Bicaz, Dacia şi Capăt(rond). Dacia este situat la capătul de sud-vest oraşului, între cartierul Păcurari, Alexandru cel Bun, râul Bahlui şi ieşirea spre Podul Iloaiei.

În acest cartier se află Biserica romano-catolică "Sf. Anton de Padova".

Moara de focMoara_de_foc


 Targu cucuTg_cucu


Pacurari


Independentei18_stefcmare13