Biblioteca Centrală Universitară din Iași

Biblioteca Centrală Universitară din Iași

Clădirea este amplasată la intersecţia bulevardului Carol I cu strada Păcurari şi a fost construită în perioada 1930-1934 de inginerul Emil Pragner, după planurile arhitectului Constantin Jotzu.

Programul de funcţionare

De luni până vineri

• Împrumut:      între orele 9.00-13.00 şi 15-19.00
• Permise noi      (parter):10.00-16.00
• Sala ,,M.      Sadoveanu" (etaj 1): 8.30-20.00
• Sala ,,H.      P. Bengescu" (etaj 2): 8.30-20.00
• Sala ,,N.      Iorga (etaj 2): 8.30-20.00
• Sala ,,G.      Ibrăileanu" (periodice): 8.30-20.00
• Sala ,,T.      Maiorescu" (profesori): 8.30-20.00
• Sala ,,D.      Cantemir" (Colecţii speciale): 8.30-15.00

Comenzile din depozit se servesc între orele 9.00-13.00 şi 15.00-19.00.

Sâmbăta şi duminica: ÎNCHIS

 

Medalioanele de pe pereti
Interiorul acestui monument arhitectonic este lucrat in marmura de Carrara si mozaic venetian, iar exteriorul este impodobit cu sobre si elevate coloane in stil ionic, pilastri neodorici, mici frontoane triunghiulare si medalioane cu ctitori ai neamului nostru si intemeietori ai culturii nationale.
Iniţal, ea a fost destinată ca sediu al Fundaţiei Universitare Ferdinand, fiind preluată de Biblioteca Centrală după al doilea război mondial.

Înglobând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domneşti (cea mai veche, de pe la 1640, fiinţând la Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi se bucură de continuitate şi stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene.

În 1860, prin înfiinţarea la Iaşi a primei universităţi din ţară, din bibliotecă a Academiei Mihăilene devine Bibliotecă Universitară, apoi Centrală şi Publică în 1864 şi din nou universitară în 1916. Marele poet Eminescu a fost pentru un timp directorul constiincios al Bibliotecii ce ii poarta astazi cu fala numele.

Numele marelui poet si jurnalist Mihai Eminescu, unul dintre directorii acestei instituţii, îl va primi în anul1949.

A funcţionat în :

· clădirea Academiei Mihăilene (astăzi distrusă, între 1835-1860),

· în Universitatea veche (actuala Universitate de Medicină şi Farmacie, până în 1897),

· în Universitatea nouă (actualmente sală de studiu a Bibliotecii Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”),

·  pentru ca după al doilea război mondial să se mute în clădirea Bibliotecii Fundaţiunii „Regele Ferdinand I”, ale cărei fonduri le înglobează.

Biblioteca urmeaza Colegiului Trei Ierarhi si Academiei Mihailene pastrandu-si rangul de biblioteca universitara din 1860 si ridicata la rang de biblioteca centrala

În cursul unei neîntrerupte evoluţii de peste un secol şi jumătate, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” a fost nevoită să-şi închidă în mai multe rânduri porţile, fie din pricina lipsei de spaţiu (în 1859), fie a cutremurului din 1940 sau a războiului (în 1944), a avut fondurile de publicaţii risipite sau reduse de calamităţi (ca în cele două războaie mondiale, în timpul crizei economice din 1929-1932, în incendiul din martie 1932). În 1860, prin înfiinţarea la Iaşi a primei universităţi din ţară, din bibliotecă a Academiei Mihăilene devine Bibliotecă Universitară, apoi Centrală şi Publică în 1864, din nou Universitară în 1916.

Desi, initial, aceasta biblioteca a fost conceputa ca Institut geografic(de aici provine constructia cupolei, unde s-ar fi instalat lunete si o statie de radio) sau Institut de stiinte-Fundatia "Regele Ferdinand I"-asa cum a fost construita era in primul rand, destinata sa adaposteasca "o vasta biblioteca cu cea mai moderna organizare".
Astazi gazduieste filiale iesene a trei institutii: British Council, Biblioteca Germana Iasi, Centrul de consiliere educationala al comisiei Fullbright.

Istoric

Actul de naştere a Fundaţiei universitare „Regele Ferdinand I”a fost legiferat de cele două Camere ale Parlamentului României Mari, în şedinţele din 29 octombrie (Adunarea Deputaţilor), şi, respectiv, 19 noiembrie 1925 (Senatul), urmărindu-se a fi un reper cultural la împlinirea a 60 de ani de către Ferdinand.
În anul 1928 a fost cumpărat imobilul de pe terenul unde în prezent se află Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, organizat un concurs de proiecte câştigat de inginerul Emil Prager. Lucrările s-au derulat între 1930-1934. (Lucian Vasiliu, Olga Rusu, Ioan Holban, Constantin-Liviu Rusu: 1995). Din cauza problemelor economice clădirea nu s-a bucurat de o festivitate de inaugurare.
Pe acoperişul Fundaţiei trebuiau să fie aşezate statuile celor mai reprezentativi conducători din istoria românilor, printre ei regăsindu-se şi Carol I şi Ferdinand. Simbolistic, această idee urmărea să consacre locul celor doi regi în panteonul românesc. Grupul realizat de C. Jotzu în anii 1933-1934 nu a mai fost amplasat în locaţia iniţială, manifestându-se temerea că strucutura de rezistenţă a imobilului nu va putea suporta o greutate aşa de mare. Prin urmare, statuile au fost aranjate în curtea bibliotecii de unde au fost mutate în anul 1968 în locaţia cunoscută şi astăzi.
Între 1953-1958 va purta numele „Nicolae Bălcescu”.

 În timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), apare în Moldova prima instituţie de învăţământ academic. Domnitorul tipăreşte primele cărţi de cult, de jurisprudenţă, manuale destinate românilor de pretutindeni. În 1643 Varlaam tipăreşte celebra sa „Carte românescă de învăţătură”, în 1646 se tipăreşte „Pravila lui Vasile Lupu”, prima carte de legi tipărită în Moldova. În aceeaşi perioadă Grigore Ureche începe tipărirea „Letopiseţului Ţării Moldovei”, în care se afirmă originea latină a limbii române şi, sub diverse forme, problema unităţii de neam a românilor de pe teritoriile locuite de ei. Se construieşte biserica Trei Ierarhi (1635-1639 ), instituţie de mare importanţă pentru cultura română, nu numai prin stilul său arhitectonic unic în lume, ci şi datorită faptului că aici a funcţionat începând cu 1640 Şcoala Domnească numită ulterior Academia Domnească sau Academia Vasiliană.
La Academie s-au predat: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, muzica, geometria, astronomia, teologia. La început cursurile se ţineau în greacă, latină şi mai puţin în limba română. Treptat, programele de studiu s-au îmbogăţit, urmând dezvoltarea societăţii. Calitatea corpului profesoral, programele de studiu, numărul cursanţilor ne vorbesc despre intenţiile şi seriozitatea cu care debutează învăţământul superior în Moldova.
„Pravilele Împărăteşti”, împreună cu un număr de volume din biblioteca personală a domnitorului Vasile Lupu, formează un prim fond al bibliotecii, cărţi care se găsesc şi astăzi în colecţiile Bibliotecii CentraleUniversitare „Mihai Eminescu” din Iaşi.
Urmează o perioadă neclară ( 1686 – 1711 ), în care Academia şi biblioteca nu dispar, dar vicisitudinile vremii îşi pun amprenta asupra activităţii acestor aşezăminte. Biserica Trei Ierarhi şi şcoala, au fost grav avariate ( 1686 – 1687 ) de către soldaţii lui Sobieţchi. Nu trebuie neglijată nici trădarea lui Dimitrie Cantemir în bătălia ruso – româno – turcă de la Stănileşti – Prut ( 1711 ).
În perioada sa de domnie în Moldova, Nicolae Mavrocordat ( 1709 – 1716 ), încearcă să reînvie biblioteca şi academia, în 1714, când îi stabileşte un program de studii, similar cu al Academiei din Bucureşti şi hotărăşte să îmbogăţescă biblioteca conform noilor cerinţe ale învăţământului.

În 1835 se inaugurează Academia Mihăileană, mai exact se inaugurează vechea Academie.

Prin actul din 8 noiembrie 1839, domnitorul Mihail Sturdza, donează bibliotecii Academiei 600 de cărţi. Este anul care marchează întemeirea bibliotecii Academiei. În 1840, se publică hrisovul de înfiinţare a bibliotecii, iar la 23 noiembrie 1841 are loc deschiderea, într-un cadru solemn al Academiei. Cu acest prilej, Gh.Asachi şi G. Săulescu, directorul Academiei, rostesc cuvântări importante, stabilind priorităţi ieşene în biblioteconomia românească.
În 1840, Gh.Asachi şiVeniamin Costache elaborează „Regulamentul de funcţionare”, primul regulament de bibliotecă publică din ţară ( biblioteca avea şi statut de bibliotecă publică ).

Evenimentele istorice de la 1848, transformă Academia Mihăileană în Şcoală de limbă franceză, iar biblioteca reapare la lumină după Unirea Principatelor, când în 1860, Academia Mihăileană devine Universitatea din Iaşi, iar biblioteca devine Biblioteca Ulpia, sub administrarea Universităţii.

În 1897, biblioteca se mută în Palatul Universităţii, în actuala sală de lectură a Bibliotecii Universităţii „Gheorghe Asachi”,iar mai târziu într-un local propriu al Fundaţiei: „Inconfundabilul edificiu arhitectonic care este clădirea Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi a fost construit după planurile arhitectului Jotzu între aprilie 1930, data începerii primelor lucrări, şi 1935 ( 16 ianuarie ), când au fost predate de către generalul în rezervă Botez N. Şt., delegat al Preşedintelui Consiliului Fundaţiei, generalului în rezervă Sion Gabriel în calitate de reprezentant al Domeniilor Armate. Eleganta clădire, lucrată în interior în marmură de Carrara şi mosaic veneţian, având la exterior basoreliefuri cu ctitorii neamului şi întemeietori ai culturii naţionale, prevăzută cu săli de expoziţii, librării, magazine pentru ţesături populare şi o sală de conferinţe cu 422 locuri, costase la acea vreme peste 70 milioane de lei.”
Construirea acestui edificiu a fost mult mediatizată în presa vremii. Iniţial, a fost gândit ca un Institut geografic ( de aici construirea cupolei unde s-ar fi instalat lunete şi o staţie de radio sau un Institut de ştiinţe). În această clădire îşi desfăşoară şi astăzi activitatea unitatea centrală a Bibliotecii Central Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi, strada Păcurari nr.4.

 Colecţii speciale

Inestimabilele manuscrise, incunabule, cărţi vechi şi rare, unele purtând semnături ilustre (B.P. Hasdeu, M. Eminescu – care au fost şi directori ai instituţiei, I. Creangă, Şt. Procopiu ş.a.), provin în principal din biblioteci mănăstireşti (Sf. Sava, Doljeşti, Mitropolie) şi particulare (C. Hurmuzachi, B.P. Hasdeu, Mihail Sturdza, L. Steege, V. Adamachi, Titu Maiorescu, Paul de Gore, Iorgu Iordan etc.), care au intrat în patrimoniul nostru conform legii, prin donaţii sau cumpărături.

Biblioteca Central Universitara adaposteste in depozitele sale o piesa rara, o lucrare de o exceptionala valoare pentru cultura romaneasca: "Evanghelia cu invatatura de Coresi" tiparita in 1581, fiind cea mai veche carte romaneasca existenta la Iasi.

Dimensiunea comorilor culturale e completata la superlativ de pagini din "Cazania lui Varlaam", prima carte aparuta in 1643 la prima tipografie din Moldova, la Casa Dosoftei, adusa de domnitorul Vasile Lupu in 1641. Aceste doua carti sunt printre cele mai valoroase lucrari aflate in patrimoniul bibliotecii ce se pot vizita in sectia de colectii speciale din cadrul Bibliotecii Centrale.
La data de 1 februarie 2006 biblioteca detinea in total 2.426.209 unitati bibliografice ce contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale de informare si cercetare.

Colecţiile speciale tezaurizează peste 100.000 de documente:manuscrise,

carte veche straină, carte veche româneasca, atlase, albume, hărţi, stampe, piese

de arhivă, partituri muzicale.

Sub raportul conţinutului, biblioteca deţine   tipărituri din aproape toate domeniile cunoaşterii şi creaţiei umane care,   într-o mare masură, reflectă şi istoria acestui

lăcas de cultură. Se   păstrează aici opere literare, teologice, filosofice, istorice şi juridice,   lucrări de medicina, chimie, fizică, publicaţii ce au aparţinut   

personalităţilor politice şi culturale, domnitorilor, cărturarilor celebri   ori

vestitelor biblioteci ale Academiei Vasiliene, Academiei Domneşti sau   Academiei Mihailene. Valoarea documentelor este dată de vechimea, raritatea   lor şi de

însemnările sau ex-libris-urile de proprietate pe care le posedă.

În ultimii ani, colecţiile s-au îmbogăţit şi cu   documente de tip multimedia:

discuri, casete audio, casete video, CD audio şi   CD-Rom, fotocopii, microfilme.

Constituirea fondului de colecţii speciale, care la   început se numea fondul de

rarităţi, a început odată cu fondarea bibliotecii   şi continuă şi astăzi.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi este o instituţie de
cultură a cărei evoluţie a transformat-o într-o componentă principală a vieţii universitare ieşene de astăzi, având rolul ei distinct, în care funcţiile sale
informative şi formative se împletesc cu calitatea de tezaur al miilor şi sutelor
de mii de tomuri preţioase pe care le deţine în colecţiile sale.

Filialele Bibliotecii Centrale Universitare sunt următoarele:

Ştiinţe Exacte:

Biblioteca de Biologie se află în corpul B al Universităţii, la etajul I, sala B-459, B-dul Carol I, nr. 20A, 700505, Iaşi, E-mail: bib.bio@uaic.ro, Tel.: 0232-201473.

Biblioteca de Fizică şi Chimie se află în corpul A al Universităţii, parter, B-dul Carol I, nr. 11, 700506, Iaşi, E-mail: bib.fiz@uaic.ro, Tel.: 0232-201151.

Biblioteca de Geografie-Geologie se află în corpul B al Universităţii, la etajul III, B-dul Carol I, nr. 20A, 700505, Iaşi, E-mail: bib.geo@uaic.ro, Tel.: 0232-261796.

Biblioteca de Informatică se află în corpul C al Universităţii, parter, Str. General Berthelot, nr. 16, 700483, Iaşi, E-mail: bib.inf@uaic.ro.

Biblioteca de Matematică se află în corpul B al Universităţii, parter, B-dul Carol I, nr. 20A, 700505, Iaşi, E-mail: bibmath@uaic.ro, Tel.: 0232-201561.

Biblioteca Seminarului Matematic "Al. Myller" se află în corpul A al Universităţii, B-dul Carol I, nr. 11, 700506, Iaşi, E-mail: semmath@uaic.ro.

Ştiinţe Umaniste:

Biblioteca de Drept se află în corpul A al Universităţii, etajul II, B-dul Carol I, nr. 11, 700505, Iaşi, E-mail: bib.law@uaic.ro, Tel.: 0232-201159.

Biblioteca de Istorie se alflă în corpul A al Universităţii, etajul II, B-dul Carol I, nr.11, 700505, Iaşi, E-mail: bib.ist@uaic.ro, Tel.: 0232-201157.

Biblioteca de Litere se află în Complexul Studenţesc Codrescu, Str. Gh. Asachi, nr. 14, 700483, Iaşi, tel. 0232-116600.

Ştiinţe Sociale:

Biblioteca de Ştiinţe Economice se află în corpul C al Universităţii, etajul III, Str. General Berthelot, nr. 11, 700483, Iaşi, E-mail: eco@uaic.ro, Tel.: 0232-201452.

Biblioteca on-line a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor se află în corpul B al Universităţii, etajul I, sala 401, B-dul. Carol I, nr.22, 700505, Iaşi.

Biblioteca de Filosofie se găseşte lângă Casa de Cultură a Studenţilor, Str. Lăpuşneanu, nr. 11, 700750, Iaşi, Tel.: 0232-201155.

Biblioteca de Pedagogie, Psihologie şi Educaţie Fizică şi Sport se află în corpul D al Universităţii, parter, Str. Toma Cozma, nr.3, 700554, Iaşi, Tel.: 0232-201127.

Biblioteca Facultăţii de Teologie Ortodoxă se găseşte în corpul T al Universităţii, parter, Str. Cloşca, nr. 9, Iaşi.

Biblioteca Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, cu pese 10.000 de volume, 110 de abonamente la publicaţi periodice de specialitate în limbile română, engleză şi franceză, 109 computere care asigură accesul la internet, la catalogul online şi cărţi în format electronic, Biblioteca FEAA a devenit, după doar 4 ani de existenţă, una din cele mai importante surse de documentare pentru studenţii economişti şi nu numai. Pe lângă o sală de lectură de 240 de locuri, Biblioteca vă mai pune la dispoziţie: 3 imprimante pentru uzul studenţilor, dintre care una de mare capacitate, conectate la reţeaua Bibliotecii; 2 copiatoare Xerox funcţionând pe bază de cartelă valorică, pentru uzul studenţilor şi al cadrelor didactice.

În atenţia persoanelor care doresc să viziteze Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi

Persoanele interesate se pot adresa la Secretariat - telefon 0232 261796 sau 0232 264245 interior 105 - persoana de contact Ioana Manole.

Grupurile organizate care doresc sa viziteze Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi sunt rugate să solicite prin adresă oficială acordul Direcţiei Bibliotecii, specificând clar: data, ora şi numărul de persoane.

Numărul de fax de la Secretariat este: 0232 261796

În cazul elevilor: se pot organiza vizite doar pentru elevii de liceu însoţiţi de cadre didactice în grupuri de maxim 20 de persoane.

Adresa:Str. Pacurari 4

Telefon:0232.26.42.45

Actele necesare eliberării permisului:

• studenţi :
  • carnet de       student vizat (adeverinţa de student);
  • buletin de       identitate;
  • fotografie       tip buletin de identitate;

Permisul este valabil pe durata studiilor universitare şi se vizează în fiecare an universitar

• absolvenţi de facultate, inclusiv      cadre didactice universitare:
  • buletin de       identitate;
  • adeverinţa       de salariat;
  • fotografie       tip buletin de identitate