Canalblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
Publicité
Vizitam orasul Iasi
4 septembre 2010

<!-- /* Font Definitions */ @font-face

Mănăstirea Golia

Confesiune: ortodoxă

Hram:

· Înălţarea Domnului - 40 de zile după Paşti

·  Izvorul Tămăduirii (Vineri, în Săptămâna luminată)

· Sf. Treime (a doua zi de Rusalii)

Ctitor: logofătul Ioan Golia

Datare: secolul XVI - XVIII ( 1501-1600)

 Ţara: România

Localizare: Iaşi

Adresa: Targul Cucului,str. Cuza Vodă nr. 51

Website: http://www.golia.ro

Cod:  IS-II-a-A-03852
Program de vizitare: zilnic, intre orele 06.00-18.00

 

Acces: Mijloace de transport: tramvaiele 1 barat, 3, 4, 9 16 barat, troleibuzele 42, 43, 45, 46 si autobuzele 11, 19 barat, 27, 28, 33, avand statii in apropierea zidurilor de incinta ale manastirii.

Golia20

Golia este o mănăstire importantă în oraşul Iaşi, situat in nord-estul Romaniei, la 47°15' latitudine nordica si 25°15' longitudine estica, numită după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic, in secolul al XVI-lea.

Biserica se află în Târgul Cucu.

Mănăstirea reprezintă un important centru cultural,adăpostind Institutul Cultural Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, precum şi o atracţie turistică pe harta Iaşiului.

Golia22Vasile Lupu voievod, "din mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei" (1634-1653), "om cu hire inalta si imparateasca, mai mult decat domneasca... au zidit si laudate  manastiri", intre care Golia din Iasi "peste toate manastirile aice in tara mai iscusita"  (Miron Costin).      

Manastirea Golia apare ca o puternica fortareata medievala de aparare, cu ziduri si turnuri de incinta, cu porti mari din metal si lemn la intrarea sub turn si in biserica.

 

Ansamblu Manastirii Golia component:

· IS-II-m-A-03852.01 - Biserica Inaltarea Domnului Tip: biserica de zid

· IS-II-m-A-03852.02 – Staretia Tip: staretie

· IS-II-m-A-03852.03 - Casa Apelor  Tip: casa

· IS-II-m-A-03852.04 - Casa Ion Creanga  Tip: casa

· IS-II-m-A-03852.05 – Cismea  Tip: cismea

· IS-II-m-A-03852.06 - Turnuri de colt Tip: turn (turnuri de colt rotunde)

· IS-II-m-A-03852.07 - Turn clopotnita Tip: turn clopotnita

· IS-II-m-A-03852.08 - Zid de incinta Tip: zid de incinta

 

Arhitectura

Ridicata pe locul unui lacas de cult din secolul al XVI-a, biserica Manastirii Golia a fost construita intre anii 1650-1653 pe vremea domnitorului Vasile Lupu si a fiului sau Stefanita Voda.

manastirea_Golia5 manastirea_Golia4 manastirea_golia ci_meaua_de_l_ng__turnul_clopotni___al_m_n_stirii_Golia golia8

"Strălucită şi bogat înzestrată" biserica apare ca o construcţie monumentală care îmbină, după exprimarea ţarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici în vizită la 1711, "trei feluri de meşteşuguri: leşesc, grecesc şi moschicesc".

 

golia__2_Ascunsa intre ziduri groase si inalte, usi ferecate ca o cetate, biserica "stralucita si bogat inzestrata" imbina "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc" asa cum reiese din descrierea facuta, la 1711, de Petru cel Mare al Rusiei.

Cel "moschicesc" e reprezentat de trasaturile arhitecturii rusesti, cel "grecesc" de trasaturi bizantine, iar cel "lesesc" reprezinta Renasterea de caracter baroc, raspandita atunci, ca in mai toate tarile din centrul Europei, de unde Vasile Lupu a adus mesteri.
Golia25 Golia27 Golia29 Golia30

Biserica are alura de cetate si pastreaza un interior de factura bizantina, trilobat: pranaos, naos si altar.

Actuala biserică a lui Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său Ştefăniţă, se deosebeşte în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldoveneşti, atât ca formă de construcţie cât şi ca arhitectură.

Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi gotic şi bizantin, construcţie realizată într-un moment de realizare a Renaşterii târzii în Principatele Române.

 

Exteriorul trădează influenţa Renaşterii târzii, prin intermediul Galiţiei: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatră făţuită, străjuit de pilaştri corintici (cu capiteluri în frunză de acant) şi cornişă în stil baroc susţinută de console.

Acoperişul, unicat ca model e strajuit de sapte turle,este o aglomerare de turle şi cupole dispuse în linie şi susţinute de arcaturi etajate (kokoşniki) . Iniţial a avut trei turle, însă după incendiul din 1686, cauzat de atacul polonezilor conduşi de Ian Sobieski, acoperişul a fost refăcut, astfel că în prezent pot fi văzute patrru turle, diferite ca înălţime.

 

Planul exterior este rectangular, cu ziduri înalte, care se spijină pe epifaştri, de factură corintică, de peste 12 metri înălţime, ancoraţi într-o cornişă.

Cu baza octogonală, turlele prezintă inovaţii ornamentale, cu decoraţie munteană şi motive orientale ce reflectă mai mult "o profunzime ţarigrădeană".

Cornişa este depăşită de o compoziţie unică, acoperişul fiind străjuit de şapte turle, unicat ca model, dar diferenţiate între ele, ceea ce atestă, supoziţia că au fost realizate treptat, în etape diferite, influenţate şi de restaurări.

 

Înălţimea totală a bisericii este de circa 30 de metri, lungimea de 30 de metri şi lăţimea de 13 metri, biserica impresioneaza prin dimensiunile sale cat si prin bogatia decorului sculptat in spiritul arhitecturii baroce..

 

Scriitorul George Călinescu îşi manifestă cu multă fineţe admiraţia pentru sfântul locaş:

  "Biserica Golia scoate efecte de umbră şi lumină din elemente clasice şi aspectul de operă în stil Renaştere e izbitor. Biserica e de piatră albă, ferestrele au pilaştri mici şi frontoane triunghiulare şi semicirculare, toată biserica se sprijină în afară de pilaştri falşi cu capiteluri corintiene foarte bogate, încât totul dă un plăcut efect de frunziş marmorean, peste care stă cornişa cu modiglioni. Sus, turle de felurite dimensiuni, stau pe trei trepte de tambururi, totul fiind ornamentat de astă dată oriental, cu firide oarbe, în treflă, în ogivă, în arc oriental trilobat. Ziduri masive şi un turn de piatră paralelipipedic străjuiesc această fantomă albă, plină de fantezie".

 

man0043453Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt de aparare, prevăzut la colţuri cu turle ridicate în 1667 şi , iar pe latura de miazazi a incintei se inalta un turn-clopotniţă, « micul turn rasaritean » al Goliei,  inalt de 30 de metri, cu 120 de trepte ,refăcut la 1900, despre care Paul de Alep spunea la 1653 ca "nu are pereche in toate aceste tari prin inaltime, largime si maretie".

GoliaLa sfarsitul secolului al XIX-lea, turnul avea un balcon din care un pompier supravehea orasul pentru a da alarma in caz de incendiu. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară şi terase, turnul este unul dintre simbolurile Iaşilor. Prin anul 1890 era mai înalt decât astăzi şi avea la partea superioară un balconaş.

Turnul Goliei, ridicat de egumenul Meletie in anul 1855, se afla la 40 m sud de biserica si reprezinta o mare atractie turistica.   

Turnul Goliei, cea mai veche constructie arhtecturala din Iasii secolului al XVI-lea.

ci_meaua_de_l_ng__turnul_clopotni___al_m_n_stirii_GoliaIn partea stanga a turnului intrarii se afla o cismea ,prima casa de apa din Iasi, cu fantana turceasca in exterior, din timpul domnitorului Aexandru Moruzi, 1766, decorata in stil baroc .

 

În incintă se mai află o casă cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar diaconul Ion Creangă(viitorul scriitor, ce va cumpara o casa in cartierul Ticau cunoscuta drept “Bojdeuca lui Ion Creanga“) care a fost repusa in functiune in vara lui 2007şi stăreţia care adăposteşte paraclisul "Brâul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie în sec. al XIX-lea.

golia3 Golia28 Golia26 Golia27 man00093stema_mold39man0009340Accesul spre biserică se realizează printr-un pridvor, în partea de apus, prevăzut cu două uşi laterale, spre nord şi sud. 120 de trepte urcate asigura o panorama splendida asupra Iasului. Usile de acces spre pridvor si spre pronaos sunt inconjurate de o frumoasa sculptura in marmura, cu stema Moldovei in partea superioara a portalului

golia5Interiorul, tradiţional moldovenesc, contrastează cu faţadele clasice, repetând împărţirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "înecate" în zid, cu cafas în tindă (o raritate în Moldova sec. al XVII-lea) şi cu bogate chenare orientale în jurul celor două uşi ale bisericii ,este de factură bizantină, trilobat: pronaos, naos şi altar.

 

golia8Deasupra pridvorului se află cafasul, care lasă vederea să treacă spre pronaos pe sub arcade, impunătoare prin forma lor.

Trecerea dinspre pronaos spre naos se realizează printre două coloane puternice, de asemenea cu arcade pe trei spaţii, formate împreună cu zidurile laterale, iar la partea superioară apare un zid despărţitor, amintind vechiul stil.

 

În partea de început, naosul cuprinde un spaţiu, specific unei camere tombale, dat fără o destinaţie ulterioară în acest sens, mormintele, cu personalităţi mai de seamă, fiind poziţionate în pronaos.

În a doua sa parte, naosul se lărgeşte făcând loc celor două abside, care dau forma de cruce, tipic ortodoxă, pentru interior.

 

Coronamentul, refacut in sec al XVII-lea este alcatuit din sase cupole in fila, sistemul de boltire fiind o combinatie intre traditionalele arce piezise moldovenesti si cele rusesti.
manastirea_golia__detaliuFatadele, construite din piatra alba, fatuita, sunt decorate cu o ordonanta de pilastri clasici cu capiteturi corintice, care sustin un antablament de inaltime redusa, iar "totul da un placut efect de frunzaris marmorean". Acest antablament este compus dintr-o arhitrava simpla, o friza impodobita cu sculpturi de moda italieneasca si o cornisa cu mutuli si console.

 

Ferestrele sunt incadrate de alti pilastri care se sprijina pe console si care sunt incoronati de frontoane triunghiulare, sunt impodobite cu sculpturi decorative.

 

Pictura

Pictura, refacuta in mai multe randuri, pastreaza putine fresce originale in concele absidelor laterale si in pridvor.

O inscriptie din biserica ne informeaza ca pictura initiala este opera unui mester pe nume Matei. A fost refacuta (inclusiv icoanele imparatesti) in 1754, cand au fost efectuate si mari reparatii la biserica.

 

O mare parte a picturii a mai fost refacuta in anul 1838, dar cu mai putina valoare artistica bisericeasca.

In 1943 se descopereau în conca absidelor, deasupra ferestrelor, două fragemente de pictură din vremea lui Vasile Lupu: o scenă Deisis şi glorificarea Sfintei Fecioare .

Din punct de vedere pictural, mai merită atenţia cele două portrete votive din pronaos, refăcute în anii 1838-1840: în partea de sud, Vasile Lupu cu chivotul noii biserici, Ecaterina Doamna, copiii lor Ştefăniţă şi Ruxandra, plus egumenul Gherasim, sub care se reuşise restaurarea din secolul XVIII; în partea de nord, Ieremia Movilă, cu chivotul unei clădiri în mână, Ioan Golăe cu un chivot de biserică (ce nu poate fi al bisericii din secolul XVI, spune ,soţia lui Ana, fiul lor Mihail şi egumenul Grigorie Irinopoleos, care ceruse, în 1838, reînnoirea picturii; . Cum cei doi mitropoliţi trăiseră în secolele XVIII, respectiv XIX, este clar că portretele lor constituie nişte adaosuri târzii, cel mai probabil din 1840.

Mai mult chiar, dacă ne amintim că Paul din Alep văzuse în 1653 portretele celor trei fiice ale lui Vasile Lupu, nu numai a domniţei Ruxandra, deducem că figura egumenului Gherasim, adăugată la 1840, înlătura chipurile a două dintre domniţe Doua reprezentari votive in partea de apus a pronaosului ii infatiseaza drept ctitori pe domnitorul Ieremia Movila si familia Golia inspre nord, iar spre sud este reprezentata familia voievodului Vasile Lupu.


Din mobilierul initial intalnim:

· tronurile domnesti,

·  un policandru cu insemnele lui Vasile Lupu aflat in pronaos, donatii ale lui Vasile Lupu.

· si patru sfesnice comandate in Danemarca, donatii ale lui Vasile Lupu.

· O frumoasa catapeteasma dateaza din 1838.

 

Istoricul Manastirii Golia

Începuturile acestui monument nu sunt cunoscute cu exactitate, el fiind precedat, probabil, de o bisericuţă de lemn cu cimitir aferent (atestată indirect de o piatră funerară datâd in 1515), apoi de o alta, din piatră, cu hramul Înălţarea Domnului.

 

Din inscripţia de pe o cruce din abanos, cu ferecătură de argint aurit (1564), aflăm doar ctitorii celei din piatră.

 

Ştim aşadar că ea fusese construită, în a doua jumătate a secolului XVI, de logofătul Ioan Golăe şi de soţia sa Ana, de vărul său, vornicul Maxim Burnar şi de soţia lui Antimia.

Peste ani, Ioan Golăe dispărea în condiţii tragice, fiind decapitat de Iancu Sasu Vodă (1579-1586), fiul lui Petru Rareş. Dar ctitoria lui avea să îi ducă numele mai departe, în varianta Golia. Astfel, documnte din 30 mai 1604, 20 ianuarie 1606 şi 30 martie acelaşi an confirmau faptul că văduva lui şi fiul ei Mihail, închinaseră ctitoria lui Golăe mănăstirii Vatoped din muntele Athos.

Slaba administrare a Athosului aducea însă o ruinare rapidă, făcând necesară intervenţia lui domnitorului Vasile Lupu.

În 1650, acesta începea reconstruirea bisericii, folosind o echipă de meşteri italieni veniţi din Polonia. Rezidirea era întreruptă însă de bincunoscuta lui detronare din 1653.

 

Conform pisaniei din 24 mai 1660, fixată în pridvor, deasupra uşii naosului, lucrările au fost duse la bun sfârşit de fiul său, Ştefăniţă Lupu Vodă(1659-1661).

 

Într-un alt text, din peretele vestic al pronaosului, se menţionează şi numele meşterului care desăvâşise pictura: „Matei al lui Ioan”.

 

De altfel, diferitele vârste ale zugrăvelilor din Golia ne ajută să clarificăm evoluţia nu tocmai simplă a edificiului. Bunăoară, o inscripţie din pridvor, „ano 1594”,i-a îndemnat pe unii cercetători să deducă două lucruri: că zugrăveala din acea porţiune aparţine epocii lui Ioan Golăe şi că Vasile Lupu nu a reluat totul de la zero, continuând construcţia primului ctitor. Alţii însă, interpretează altfel lucrurile, pornind de la mărturia Paul din Alep, care văzuse Golia lui Vasile Lupu chiar în anul căderii acestuia (1653).

Călătorul observând atunci portretele ctitorilor, istoricii concluzionează că biserica era zugrăvită la acea total sau parţiallui Ştefăniţă Vodă revenindu-i doar sarcina unor retuşuri.  Apoi, multă vreme nu fusese de găsit chipul celui de-al doisprezecelea apostol, la numărătoare ieşind mereu doar unsprezece.

Ultimul era descoperit abia în 1943, când se spăla pictura şi se observa pe a unsprezecea figură o mână care ieşea din colţul format de perete şi arcul de boltă. Desprinzându-se o bucată de tencuială, se constata că fresca veche continua pe sub arcul bolţii.

Ceea ce arăta că până la înălţimea ferestrelor se păstrase zidirea lui Golăe, meşterii lui Vasile Lupu dărâmând însă restul pentru a prelungi pereţii şi a extinde încăperea în lungine şi lăţime.

Caracterul de necropola al bisericii "Doamnei" - cum era cunoscuta in epoca - este asigurat de existenta multor morminte si pietre funerare, in pronaos si pridvor

Dintre mormintele demne de semnalat se remarcă, în colţul de sud-vest al pronaosului, pe locul de înhumare al primilor ctitori, Ioan Golăe şi Ana, se află sarcofagul de marmură al Sultanei(1753), soţia lui Constantin Racoviţă. Dintre celelalte pietre funerare, mai însemnate sunt mormintele Anei(m.1663) şi al lui Toma Cantacuzino (m.1665), al Ecaterinei Bucioc (m.1679), posibilă soră a doamnei Teodosia, prima soţie a lui Vasile Lupu, mormintele Ecaterinei(1685), soţia lui Velicico Costin, al Smarandei Mavrogheni(m.1837), soţia lui Scarlat Calimachi..

Multe pietre funerare si morminte din pronaos si pridvor arata importanta bisericii in secolele trecute. Tot aici se afla inhumate o parte din ramasitele pamantesti ale cneazului Potemkin la 1791 si primul domn pamantean, dupa fanarioti, Ioan Sandu Sturdza, la 1842.

Cercetătorii sunt departe de a se pune de acord în privinţa etapelor construirii monumentului, Gh. Balş rezumând(1933) situaţia într-o singură frază:

 „...d-l Zotta mai mult ca o sugestiune, iar d-l Ghika ca o ipoteză foarte verosimilă, tind a arăta că faţada actuală de piatră de talie, până la cornişă, este construcţia datorită lui Vasile Lupu, pe când partea superioară, deasupra cornişei, este aceea reconstruită în veacul al XVIII-lea. Până acuma, părerea în general admisă(şi pe care admis-o şi eu într-o carte precedentă) era tocmai contrară, adică se credea că partea superioară a clădirii era ceea ce se mai putea vedea din biserica lui Vasile Lupu[...] Ipoteza celui din urmă este, fără greş, cea adevărată”

 

Manastirea Golia, "mare minune si podoaba a orasului Iasi", inchinata manastirii  atonite Vatoped, a fost condusa mai ales de egumeni greci. Intre ei, doi mitropoliti: Gherasim de Sevastia, amintit la 1761 cu rang imediat dupa mitropolitul tarii, si Grigorie de Irinopoleos in sec. al XIX-lea.

 

Dupa arderea curtilor domnesti, in 1786, a devenit chiar resedinta mitropolitana, Gavril Calimachi mutandu-se aici, unde a si murit.

Martora a unor evenimente de epoca, intre care aducerea cneazului Potemkin la 1791 ale carui "viscere" au fost ingropate in biserica, sau slujba de inmormantare a primului domn pamantean, dupa domnitorii fanarioti, Ioan Sandu Sturdza la 1842, Biserica Golia e cunoscuta insa ca o biserica a "cununiilor".

Aceasta traditie a fost fixata din sec. al XVII-lea, cand Patriarul Tarigradului, Iacov, aflat in Moldova, a oficiat cununiile domnesti ale lui Constantin Duca si Maria Brancoveanu in 1693 si Antioh Cantemir cu Catrina la 1696.

 

Inzestrata cu multe proprietati de-a lungul timpului, in 1822 n-a lipsit mult sa devina un centru cultural, propunerea mitropolitului Veniamin Costachi de a se infiinta in incinta manastirii o scoala nerealizandu-se.

Acest deziderat cultural are azi, in timpul pastoriei I.P.S. Mitropolit Daniel, mai mari sorti de izbanda, caci astazi manastirea gazduieste Institutul Cultural Misionar Trinitas, urmarindu-se astfel o intarire a comuniunii intre traditia rugaciunii isihaste si cultura romaneasca .

 

Manastirea a fost inchisa intre 1900-1947, apoi a devenit biserica parohiala pana in 1992, cand a fost redeschisa ca manastire misionara

 

La 1650 voievodul Vasile Lupu hotaraste transformarea radicala a asezamantului cazut in ruina. Prima atestare a acestui complex monastic datează din 1564. Manastirea Golia va fi refăcută substanţial în timpul lui Ieremia movilă şi mai ales în timpul lui Vasile Lupu care a rezidit din temelii biserica manastirii ce poartă hramul "Înălţarea Domnului".

După ce Ştefăniţă Lupu Vodă terminase biserica(1660), Duca-Vodă (1665-1666; 1668-1672; 1678-1683) dădea poruncă egumenului Macarie să refacă zidurile. Astfel se ridică turnurile rotunde de la colţurile incintei(1668-1672)(Bogdan: 203), ele adăugându-se turnului de la intrare, mai vechi, se pare, decât ctitoria lui Vasile Lupu.

În ceea ce priveşte turnul-clopotniţă, există ipoteza potrivit căreia acesta ar data din vremea lui Ieremia Movilă. Astfel s-ar explica, după unii, prezenţa acestui domnitor printre ctitorii pictaţi în pronaos. Oricum, un asemenea turn nu avea cum să însoţească o simplă biserică boierească .

 

La 29 mai/31 mai/15 iunie 1738, când domnitor era Grigore Ghica II, un puternic cutremur ucidea meşterii aduşi să repare urmele incendiului din vremea lui Constantin Mavrocordat(1733-1735).

Se reuşea totuşi refacerea coronamentului, alcătuit din şase cupole dispuse în filă, sistemul de boltire fiind o combinaţie între tradiţioanele arce piezişe molodoveneşti şi kokoşnichi ruseşti(Drăguţ: 154).

În 1838, la îndemnul egumenului Grigorie Irinopoleos, se refăcea sa, mai corect spus, se degrada vechea pictură . În 1855, prin voinţa egumenului Meletie, arhitectul Brandel ridica turnul-clopotniţă cu 20 m. Această înălţare exagerată ducea însă la fisurarea turnului, în 1899 punându-se problema dărâmării lui. După intervenţia regelui Carol I ,arhitectul Nicolae Gabrielescu îl readucea, în 1900, la dimensiunea originară, dinaintea adăugirii cerute de Meletie. Cu acea ocazie, se construia şi scara în spirală, cu 83 de trepte.

 

După cutremurul din 1940 ,se constată un amplu efort de reparaţii, început în 1943, întrerupt puţin timp în 1944, dar reluat şi finalizat spre sfârşitul anului 1947(spălarea picturii, recondiţionarea zidului şi dotarea lui cu olane cimentate). Tot atunci se descoperea o tainiţă circulară ce ajunge până la acoperiş şi se termină cu o mică boltă.
Iniţial biserică de mir, Golia devenea aşezământ monastic şi intra sub control grecesc până la secularizarea din 1863. În perioada 1947-1992 a fost biserică parohială, pentru ca din 1992 să devină mănăstire misionară.

Acestia sunt mentionati drept ctitori de inscriptie in slavona  aflata in biserica , la 1660.

Zidul imprejmuitor ii este atribuit lui Vasile Lupu, probabil ca cel ce a incheiat lucrarea, iar turnurile de colt (bastioane) sunt adaugate de Gheorghe Duca, ctitorul manastirii Cetatuia.

 

In secolul al XVIII-lea asezamantul sufera mai multe stricaciuni provocate de incendii.  Cutremurul din 1738, a cauzat daramarea partii superioare, impreuna cu turlele, chiar in timpul reparatiilor.

La 1838, staret fiind Grigore Irinopolios, se reface catapeteasma asa cum apare pana azi. Cazuta in ruina dupa secularizare (1863), manastirea a fost inchisa intre 1900-1947, devenind apoi biserica parohiala pana in 1992, cand si-a recapatat destinatia straveche.

 Astfel, in anul 1652, Arhidiaconul Paul de Alep, mare carturar si om de cultura, cu prilejul vizitei ce-o face aici ca insotitor al Patriarhului Macarie al Antiohiei, isi exprima admiratia fata de stilul fara pereche al arhitecturii intalnite aici, iar clopotnita este apreciata ca fara de asemanare prin alte tari. Este de asemenea apreciata in mod deosebit de Petru cel Mare, in anul 1711, cand a vizitat Iasiul.

Pradă incendiilor din 1687, 1732, 1822 şi afectată de un cutremur în 1738, bisericii mănăstirii i s-au făcut numeroase reparaţii.

 

 

Căzută în ruină după secularizare (1863) , mănăstirea a fost închisă între 1900-1947, devenind apoi biserică parohială până în 1992, când a fost redeschisă ca mănăstire misionară.

 

Astazi, Manastirea Golia este un punct de reper pentru ieseni dar si pentru cei ce viziteaza urbea moldava. In cladirile manastiresti se afla Institutul cultural-misionar Trinitas format din editura, tipografie si din primavara lui 1998 Postul de Radio Trinitas care transmite pe frecvanta 92,70 MHz, 24 de ore din 24.

 

Dacă intenţia mitropolitului Veniamin Costachi de a înfiinţa o şcoală în această mănăstire nu s-a realizat, rolul cultural al Goliei se împlineşte astăzi prin Institutul cultural-misionar Trinitas (editură-tipografie-radio) care funcţionează aici, împletind tradiţia rugăciunii neîncetate cu misiunea prin cultură.

 

În toamna anului 1992 era instalată la Golia o tipografie nouă, procurată din Elveţia cu sprijinul unor organizaţii creştine occidentale. Editura Mitropoliei şi-a mutat apoi sediul aici, într-o clădire nouă, construită în anul 1997.

În primăvara anului 1998 şi-a început activitatea postul de radio Trinitas, pe frecvenţa 92,70 MHz, cu emisiuni 24 de ore din 24 în fiecare zi.

Prin găzduirea Institutului cultural-misionar Trinitas, Mănăstirea Golia a devenit astăzi un important centru de spiritualitate şi cultură ortodoxă. Website-urile http://www.trinitas.ro/ şi http://www.golia.ro/ oferă informaţii bogate despre Institutul Trinitas şi despre Mănăstirea Golia.

 

Intre 1943 - 1947 la Golia, au avut loc lucrari de restaurare, biserica manastirii fiind redeschisa dupa aceasta data. In 1955, in doua incaperi de pe latura de est a incintei, a fost inaugurat Muzeul “Creanga”, cu materiale documentare privind marele scriitor care a fost diacon al bisericii manastirii.

 

Memoria locului:

· Legenda spune că boierul Ion Golăe ar fi zidit biserica aceasta pentru a o cuceri pe Ana, o frumoasă orfană care jurase că nu se va căsători decât cu acela capabil să construiască un adăpost viabil contra frecventelor atacuri ale vecinilor. Într-unul din aceste nefericite momente, părinţii săi fuseseră ucişi, ea scăpând numai după ce se ascundea sub o lespede de mormânt. Prin urmare logofătul „... a purces să ridice zid înalt cu turn, din care să se vadă dincotro vine pericolul. Şi ca să se micşoreze primejdia profanării locului a ridicat acolo şi o bisericuţă de piatră, pe care mai apoi Vasile Vodă a cuprins-o între zidurile ctitoriei sale...”..

· În 1687, mănăstirea era incendiată de oştile polone conduse de Ian Sobieski.

· Turnul mănăstirii servea drept închisoare ocazională pe la 1705, ca loc de adăpost în timpul ciumei din 1819, dar şi în vremea asediului întreprins în 1821 de trupele lui Alexandru Ipsilanti .

· În partea de vest a ansamblului se păstrează vechea „casă de apă”, de la mijlocul secolului XVIII. Debitului apei crescând semnificativ în timpul lui Grigore Ghica(1766), - când se captau, cu ajutorul unor conducte de ceramică, noi izvoare din jurul Iaşilor - cişmeaua mănăstirii era scoasă în stradă(1768). În „casa de apă” exista un filtru din care lichidul se vărsa într-un bazin, printr-o gură mare de leu, iar de acolo în rezervorul din faţa cişmelei, de unde se distribuia în oraş.

· În interiorul bisericii au fost îngropate, provizoriu, viscerele şi creierul cneazului Grigori Aleksandrovici Potemkin (1739-1791), mort în apropiere de Iaşi.

· Deşi locul nu a fost descoperit încă, se ştie că în biserică a fost înhumat Iacov, iniţial patriarh la Constantinopol, apoi refugiat în Moldova. Este găzduit la Golia, unde ajunge egumen. Oficiază aici căsătoria lui Constantin Duca Vodă cu Maria Brâncoveanu (1693) şi a lui Antioh Cantemir cu Catrina, fiica marelui logofăt Dumitrache Ceaurul (1696). Moare în 1698.

· În 1711, Golia este vizitată de ţarul Petru I al Rusiei, care apreciază frumuseţea aşezământului.

· La 5 februarie 1842, Golia găzduia ceremonia înmormântării fostului domnitor lui Ioniţă Sandu Sturdza, înhumarea având însă loc la Bărboi, ctitoria Sturzeştilor .

· În turnul Goliei se înfiinţa un post de pompieri(1859), care prelua sarcina de a supraveghea oraşul de la cei opt clopotari din turnul biserii Trei Ierarhi: „...s-a instalat la 1859 un post de pojarnici, care veghea asupra focurilor ce se întâmplau în oraş, şi la caz de primejdie nu numai că se suna din trivoga de alarmă, dar se trăgea şi clopotul cel mare...” .

·        Golia23Casa__n_care_a_locuit_Ion_Creang_ În casa parohială a locuit(1866-1872) şi diaconul Ion Creangă(Ion Arhip et al: 61) care, la începutul anilor 1870, se lega de memoria locului printr-un gest hilar şi neobişnuit în universul monastic: trasul cu puşca în ciori!!!.

· Se spune că la Golia ar fi existat un ospiciu încă de timpuriu, legându-se de legenda creată în jurul unei icoane lângă care s-ar fi vindecat miraculos ctitorul de la 1660, Ştefăniţă Lupu.După secularizarea averilor mănăstireşti, în colţul sud-estic al Goliei se înfiinţează un ospiciu pentru alienaţi mintali (ţinuţi în lanţuri, fără asistenţă medicală), păstrat aici până în 1905, când este mutat la Socola. La 1870, incinta Golei găzduia o cazarmă(Caproşu: 205) pentru ca apoi, în 1911, să se facă modificări pentru a se aduce aici depozitele Arhivelor Statului.

Publicité
Commentaires
Vizitam orasul Iasi
Publicité
Vizitam orasul Iasi
Albums Photos
Newsletter
Derniers commentaires
Publicité