Mănăstirea Miclăușeni
Confesiune: ortodoxă
Hram: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Bunavestire;
Ctitor: familia boierească
Sturdza
Tip: maici
Datare: 1787; refăcută în
1821-1823
Ţara: România
Acces: din Iasi spre
Roman pe DN28/E583, 65km de Iaşi, stanga in Miclauseni, 1 km
Stareta: stavrofora Mihaela Stroescu;
Adresa: com. Miclauseni, 707066, jud Iasi;
Acces:
Este
situata pe soseaua nationala Iasi-Tg. Frumos-Roman, ramificatie stanga com.
Butea, la 18 km vest de Tg. Frumos si 21 km nord-est de orasul Roman.
Manastirea Miclauseni este o manastire de calugarite
amplasata in satul Miclauseni din judetul Iasi.
Prima biserica a Castelului de la Miclauseni a fost
ridicata in 1787 de vornicul Ioan Sturdza.
In 1823 Dimitrie Sturdza, reconstruieste biserica in
stil neoclasic,ea va sfintita de Mitropolitul Veniamin Costache. Manastirea
Miclauseni a fost infiintata de Ecaterina Serban-Cantacuzino in 1947. A fost
manastire de maici pana in 1953, cand se desfiinteaza. Este reinfiintata in
1994, la initiativa IPS Daniel
Mănăstirea Miclăuşeni este o mănăstire de călugăriţe amplasată în satul Miclăuşeni din judeţul Iaşi.
La mănăstire se poate ajunge
pe drumul de la Iaşi spre Roman (DN 28); imediat după
intersecţia de pe partea stângă spre satul Butea, se face încă o dată la
stânga prin pădure pe drumul spre Castelul Sturdza.
Mănăstirea Miclăuşeni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din
judeţul Iaşi din anul 2004, la numărul 1439, având codul IS-II-a-B-04199 şi
fiind formată din 3 obiective:
- Biserica "Sf. Voievozi",
"Buna Vestire" - datând din 1787 şi având codul
IS-II-m-B-04199.01
- Castelul Sturza - datând din
secolul al XVII-lea, reclădit în 1752 şi în secolul al XIX-lea şi având
codul IS-II-m-B-04199.02
- Parcul - datând din secolul al
XIX-lea şi având codul IS-II-m-B-04199.03.
Situata aproape de lunca
Siretului, pe partea stanga a drumului european E583 dinspre Iasi spre Bacau,
manastirea isi datoreaza numele vornicului Miclaus care primeste aceste
pamanturi prin 1410-1416.
Istoricul bisericii
O noua etapa in istoria mosiei
Miclauseni se deschide in 1699 atunci cand boierul Ioan Sturza intra in posesia
ei, stapanirea Sturzestilor dainuind dua secole si jumatate.
În
anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc
cu demisol şi parter şi care avea formă de cruce.
În
1787, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi"
şi "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curţii boiereşti.
Între anii 1821-1823, marele
logofăt Dimitrie Sturdza (1756-1846), fiul lui Ioan Sturdza, şi soţia sa
Elenco, au reconstruit biserica de
curte în stil neoclasic, aşa cum poate fi văzută astăzi.
Constructie monumentala de
influenta clasica, biserica este compusa din patru incaperi boltite: pridvor,
pronaos, naos si altar.
In partea de nord a
pronaosului se afla mormantul vornicului Alecu Sturza-Miclausanu, cu un epitaf
scris de Costache Negruzzi si un portret al vornicului. 
In naos se gaseste o cruce
din argint in care sunt pastrate fragmente din moastele a 14 sfinti, precum si
o particica din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mantuitorul
Hristos.
- Icoana Maicii Domnului - dăruită bisericii de către
soborul Mănăstirii Neamţ în data de 8 septembrie 1824, prin mijlocirea
mitropolitului Veniamin Costachi. Aceasta este considerată a fi una din cele patru
icoane împărăteşti ale paraclisului Cetăţii Neamţului, de pe vremea voievodului Ştefan cel Mare.
- o cruce din argint, lucrată în filigran - dăruită
bisericii de către vornicul Alecu Sturza-Miclăuşanu în anul 1841 şi aflată în
naosul bisericii.
Aici sunt păstrate fragmente
din moaştele a 14 sfinţi (Sf. Ap. Andrei, Sf. Ap. Iacob cel Mic, ruda Domnului,
Sf. Ap. Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, Sf. M. Mucenici Dimitrie,
Gheorghe şi Pantelimon, Sf. Muceniţe Varvara şi Marina), precum şi câteva aşchii
din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos.
Biserica a fost sfinţită la
data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu
episcopul Meletie al Romanului.
Fiul lui Dimitrie, vornicul
Alecu Sturdza-Miclăuşanu, care îmbrăţişase ideile revoluţionarilor de la 1848,
a murit de holeră în anul 1848, existând suspciuni că ar fi fost otrăvit din
ordinul domnitorului.
A fost înmormântat în partea
de nord a pronaosului bisericii conacului, pe mormânt aflându-se un epitaf
scris de Costache Negruzzi şi un portret al vornicului.
În anul 1903, biserica a fost restaurată fără a i se schimba aspectul
exterior. Ca urmare a desfăşurării
primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat
bunurile bisericeşti şi le-a dus la palat, fiind restituite bisericii abia în
1931.
În anul 1944, din cauza
apropierii frontului, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino, care a
luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logofăt Dimitrie Sturza la
1823 . Ea a refuzat iniţial să evacueze biblioteca de mare valoare pe care o
adăpostea castelul, predând ulterior Episcopiei Romanului două inventare ale
bibliotecii şi apoii donându-le.
Înfiinţarea
mănăstirii
Rămasă
văduvă şi neavând copii, Ecaterina Şerban Cantacuzino s-a călugărit spre
sfârşitul vieţii sub numele de maica Macrina.
La
data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclăuşeni, plus parcul de 30 hectare de
pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinţii săi (Gheorghe Sturdza
şi Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) şi toate
dependinţele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici.
La
data de 1 mai 1953, autorităţile comuniste au desfiinţat aşezarea monastică,
iar maicile au fost mutate la Schitul Cozancea din judeţul Botoşani, domeniul intrând în proprietatea statului. Biserica
castelului a fost transformată în biserică parohială.
Ecaterina
Cantacuzino a murit la Schitul Cozancea, iar osemintele ei au fost aduse în
1970 pentru a fi înmormântate în cimitirul familiei Sturdza de lângă biserică
din Miclăuşeni .
Reînfiinţarea
mănăstirii
Datorită
presiunii guvernului comunist, la data de 1 mai 1953, Mănăstirea Miclăuşeni a
fost desfiinţată şi transformată în biserică parohială. În anul 1990, la
iniţiativa I.P.S. Mitropolit Daniel, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe
Române, mănăstirea este reînfiinţată.
În
anul 1994, la iniţiativa I.P.S. Mitropolit Daniel Ciobotea al Moldovei şi
Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea
Miclăuşeni este reînfiinţată.
În
cadrul mănăstirii funcţionează Centrul social-cultural „Sf. Ilie" având
rol de centru social de sfârşit de săptămână pentru bătrâni din Arhiepiscopia
Iaşilor, loc de cazare pentru pelerini şi loc de desfăşurare de activităţi
culturale multiple.
Astăzi,
vieţuiesc aici 35 de călugăriţe. În afara programului liturgic, maicile îşi
desfăşoară activitatea în diferite ateliere: de pictură a icoanelor, de
încondeiere a ouălor, de croitorie şi broderie.
Recuperarea
castelului
Castelul Miclauseni, monument istoric de arta gotica, a fost construit in perioada
1880-1904 de catre George A. Sturza si sotia sa, Maria (nascuta Ghica).
Decoratiile exterioare reiau detalii din stema Sturzestilor, la care se
adauga emblema castelanului George A. Sturza, inspirata din icoana Sfantului
Gheorghe.
Castelul era detinatorul unei
biblioteci remarcabile alcatuita din aproximativ 60.000 de volume, printre care
multe editii princeps sau foarte rare. Din pacate, majoritatea cartilor,
colectiilor si toate bunurile de valoare au fost furate in anii 1944-1945 cand,
datorita operatiilor militare din apropiere, castelul a fost abandonat.
Incepand cu 1960 in castel se
deschide Caminul-scoala pentru copii cu deficienta mentala. De atunci,
cladirile s-au degradat continuu, cel mai mult avand de suferit castelul, prin
deteriorarea picturilor, sobelor, pardoselii, tamplariei, a mansardei si
acoperisului.lucrari de restaurare au avut loc in perioada 2003-2004, in
prezent, o echipa de restauratori ai centrului mitropolitan “Resurrectio” Iasi,
ocupandu-se de restaurarea decoratiilor interioare.
În anul 2001, Castelul Sturdza a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1170 din 2 octombrie 2003 s-a stabilit,
printre altele, realizarea unor reparaţii de urgenţă la Castelul Sturdza (satul
Miclăuşeni, judeţul Iaşi) şi a unor lucrări de peisagistică în zonele
adiacente. În anul 2004, obţinând o finanţare de la Banca Mondială, în valoare de
aproximativ 2,4 milioane de lei (adică 685.700 euro), Mitropolia Moldovei şi
Bucovinei a început restaurarea castelului şi a dependinţelor.
S-au efectuat lucrări de consolidare şi restaurare a clădirii şi
dependinţelor, urmând să se mai execute lucrări generate de infiltrarea apei
subterane, finalizarea zugrăvelilor interioare şi exterioare, respectiv
restaurarea picturii.
În prezent, lucrările de restaurare
nu au fost finalizate în totalitate. Mitropolia Moldovei intenţionează să
organizeze aici un complex muzeistic şi un centru de conferinţe, celelelate
clădiri urmând să adăpostească un centru de zi pentru persoane vârstnice şi un
centru de pelerinaj. Una dintre clădiri a devenit deja atelier de pictură,
aiuci realizându-se icoane şi ouă incondeiate .
În afara programului
liturgic, cele 35 de maici îşi desfăşoară activitatea în diferite ateliere: de
pictură a icoanelor, de încondeiere a ouălor, de croitorie şi broderie.
O prezentare a acestui sfant
lacas ne-a fost facuta de catre maica Paisia Pintilie, eclesiarha mare a
manastirii:
'Istoricul
Manastirii Miclauseni incepe la anul 1947, cand mosia Miclauseni a fost donata
Episcopiei Romanului pentru a se infiinta aici o manastire de maici care isi va
pastra pe vecie aceasta destinatie. La presiunea comunismului, Manastirea
Miclauseni a fost inchisa la 1 mai 1953. In 1960, in Castelul de la Miclauseni
s-a deschis o scoala pentru copiii cu deficiente mentale, iar biserica a
functionat ca biserica de parohie, ceea ce a dus la o degradare continua a
cladirilor. In anul 1990, la initiativa IPS Mitropolit Daniel, actualul
Patriarh, Sf. Sinod aproba reinfiintarea acestei manastiri, iar in anul 1992 au
sosit aici 5 maici de la Manastirea Dobrovat si incet-incet s-a format o noua
obste. S-au recuperat terenurile agricole, iar in anul 2001 Castelul a revenit
Manastirii Miclauseni. In prezent, obstea manastirii este formata din 35 de
maici'.
In patrimoniul bisericii de
la Manastirea Miclauseni se afla mai multe obiecte de mare valoare.
Dintre acestea amintim si o
icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, precum si o Cruce care contine
moastele a 14 sfinti, precum si un fragment din Lemnul Sfintei Cruci a
Mantuitorului Iisus Hristos, dupa cum ne-a spus eclesiarha mare a manastirii:
'Credinciosii
care vin la Manastirea Miclauseni au posibilitatea sa se inchine la icoana
facatoare de minuni a Maicii Domnului, cat si la Crucea din argint, lucrata in
filigram, care contine particele din moaste de la 14 sfinti si o particica din
lemnul Sf. Cruci'
Primaria Comunei Butea
Cod postal: 707065
Telefon: 0232/713020, 713040, Fax: 0232/713040
Suprafaţa totală :3729 ha: intravilan 1037 ha, extravilan 2692 ha
Populaţia: 3889 locuitori
Şcoli: 1 (SAM Butea - 4 locaţii învăţământ primar şi
gimnazial, 3 locaţii învăţământ preşcolar).
Activităţi specifice zonei: agricultura, viticultura, pomicultura, zootehnia
Activităţi economice
principale:
Industrie textilă - ateliere de croitorie
Ateliere de tâmplărie din lemn şi termopan
Ateliere de confecţii metalice
Morărit şi panificaţie
Presa de ulei
Firme autorizate de construcţii
Persoane fizice autorizate pentru prestări servicii
Aşezare geografică
Comuna Butea
este situată în judeţul Iaşi şi este formată din satele Butea şi
Miclăuşeni. Ea este şezată în partea de S-V a judeţului, fiind tăiată de
paralela de 47o-4 latitudine nordică 47o şi meridianul de
26o-57o longitudine estică. Comuna Butea este aşezată la
26 km nord de oraşul Roman, jud. Neamţ în apropiere de D.E. 583, ce leagă
oraşul Roman de Iaşi şi la o distanţă de 70 km, de Iaşi.
Din marginea de apus a
satului, privitorului i se deschide întreaga panoramă a văii Siretului, de la
Paşcani până dincolo de Roman, în direcţia nord-sud, iar spre vest până la
Carpaţi, un peisaj dominat de vârful Ceahlău. Satul Butea este situat pe două
coline, despărţite între ele de pârâul Armeanca.
Datorită aşezării sale colinare tronând deasupra văii Siretului, satul
Butea oferă o imagine pitorească.
Satul Miclăuşeni e ascuns privitorilor, din şoseaua Europeana, de
perdeaua frumosului parc al castelului medieval şi de dealurile, din dreapta
şoselei naţionale.
Satul este tăiat în două
părţi inegale de pârâul Telii, versantul nordic având majoritatea populaţiei.
Configuraţia generală a
terenului ocupat de comuna Butea este deluroasă, în afara suprafeţei cultivate
pe malul stâng al Siretului, de la podul Şcheia până în apropierea comunei
Răchiteni care este teren de şes. Panta apuseană a satului Butea, spre valea
Siretului este mai abruptă şi supusă eroziunii apelor.
Satul Butea se învecinează la
nord cu satul Miclăuşeni, situat la circa 3 km, la sud se învecinează cu satul
Rotunda (com. Doljeşti, jud. Neamţ) situat la o distanţă de circa 5 km, la S-E
cu satul şi com. Doljeşti, situat la 4 km, iar la apus 2 km, peste râul
Siret, cu comuna Răchiteni.
Comuna Butea are ca vecine
următoarele comune; la nord com. Strunga, la est com. Oţeleni, la sud cu
jud. Neamţ, la vest com. Mirceşti, iar la nord-vest com. Al.I. Cuza. Faţă de
calea ferată, este situată la o distanţă de circa 12 km, punctul cel mai apropiat
fiind gara Mirceşti, de pe calea ferată Roman-Paşcani.
Ca resurse ale subsolului,
menţionăm argilele şi prundişurile de pe valea Siretului, care ar putea
constitui materia primă pentru unităţi industriale de capacităţi reduse.
Obiective
turistice
Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” din Butea
A fost reconstruită între
anii 1977-1980, având o lungime de 60 m, lăţimea de 23 m şi un turn
cu înălţimea de 37. Arhitectura este neo-gotică. Biserica deţine
o statuie făcătoare de minuni adusă de la Lourdes (Franţa) în anul 1886.
Congregaţia Surorilor
Misionare „Patimile lui Isus”
Se află pe teritoriul
parohiei Romano-Catolice şi are sub îngrijire „Casa celor în vârstă şi bolnavi
Papa Ioan Paul al II-lea” cu un număr de 40 de locuri. Surorile de aici
desfăşoară diferite activităţi sociale dintre care cele mai importante
sunt îngrijirea bătrânilor şi a bolnavilor aflaţi în covalescenţă
Castelul medieval Sturza
Monument istoric de artă
gotică ridicat între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia sa Maria,
pe locul unui vechi conac din 1755. Castelul deţinea o vastă bibliotecă şi
câteva colecţii de arme şi costume medievale complete, de bijuterii, piese
rare, busturi în marmură de Carrara şi tablouri vechi în ulei. Biblioteca era
remarcabilă, conţinânt cca. 60000 de volume.
Mănăstirea Miclăuşeni
A fost înfiinţată de
Ecaterina Şerban Cantacuzino, ultima descendentă a boierilor Sturzeşti.
Deoarece nu avea moştenitori direcţi, Ecaterina a donat moşia Miclăuşeni
Episcopiei de Roman în scopul înfiinţării unei mănăstiri de maici. Datorită
presiunii guvernului comunist, la data de 1 mai 1953, Mănăstirea Miclăuşeni a
fost desfiinţată
Oportunităţi de afaceri
Facilităţi oferite
investitorilor
Posibilitatea
concesionării de terenuri
Facilităţi
fiscale
Reţea
de telefonie fixă şi mobilă, acces la internet, televiziune prin cablu
Drumuri
comunale asfaltate şi drumuri pietruite
Forţa
de muncă calificată în diverse domenii de activitate
Distanţa
mică până la Drumul European 582 (5 km)
Legătura
cu E 582 se face prin D.J. 208 care este asfaltat
Proiecte în derulare
Şcoala "Dumitru
Martinas".
Şcoala Miclăuşeni.
Extindere distribuţie gaze
naturale în sat Miclăuşeni.
Reţea canalizare şi staţie epurare în sat Butea.
Extindere sistem alimentare cu apă în sat Miclăuşeni.
Construire sediu primărie în sat Butea.
Înfiinţare drum comunal Butea-Henţ-Humărie-Miclăuşeni.
Modernizare drumuri comunale
nr. 944; 2882; 2885; în sat Butea.
Modernizare drum sătesc 195
în sat Miclăuşeni.
Sistem ecologic de colectare
selectiva, transport şi valorificare economică a deşeurilor menajere în com.
Butea.
Modernizare cămin cultural
nr. 1 şi nr. 2 în sat Butea.
Construire poduri şi podeţe
în sat Butea şi sat Miclăuşeni.
Construire sala de sport şi
amenajarea bazei sportive în sat Butea.
Reabilitare drumuri comunale
Butea-Oţeleni; Butea-Doljeşti; Butea-Rotunda.
Extindere retea canalizare în
sat Miclăuşeni.
Modernizare piaţa
agroalimentară.
Modernizare bazar.
Modernizare centru civic.
Infiinţare retea electrică în
sat nou, com. Butea, Jud. Iaşi.
