Mănăstirea Miclăușeni

Confesiune: ortodoxă

Hram: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Bunavestire;

Ctitor: familia boierească Sturdza

Tip: maici

Datare: 1787; refăcută în 1821-1823 

Ţara: România

Acces: din Iasi spre Roman pe DN28/E583, 65km de Iaşi, stanga in Miclauseni, 1 km

Stareta: stavrofora Mihaela Stroescu;

Adresa: com. Miclauseni, 707066, jud Iasi;

 

Acces: Este situata pe soseaua nationala Iasi-Tg. Frumos-Roman, ramificatie stanga com. Butea, la 18 km vest de Tg. Frumos si 21 km nord-est de orasul Roman.

 

M_n_stirea_Micl_u_eni1Manastirea Miclauseni este o manastire de calugarite amplasata in satul Miclauseni din judetul Iasi.

Prima biserica a Castelului de la Miclauseni a fost ridicata in 1787 de vornicul Ioan Sturdza.

 

In 1823 Dimitrie Sturdza, reconstruieste biserica in stil neoclasic,ea va sfintita de Mitropolitul Veniamin Costache. Manastirea Miclauseni a fost infiintata de Ecaterina Serban-Cantacuzino in 1947. A fost manastire de maici pana in 1953, cand se desfiinteaza. Este reinfiintata in 1994, la initiativa IPS Daniel

 

Mănăstirea Miclăuşeni este o mănăstire de călugăriţe amplasată în satul Miclăuşeni din judeţul Iaşi.

La mănăstire se poate ajunge pe drumul de la Iaşi spre Roman (DN 28); imediat după intersecţia de pe partea stângă spre satul Butea, se face încă o dată la stânga prin pădure pe drumul spre Castelul Sturdza.

 

Mănăstirea Miclăuşeni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, la numărul 1439, având codul IS-II-a-B-04199 şi fiind formată din 3 obiective:

  • Biserica "Sf. Voievozi",      "Buna Vestire" - datând din 1787 şi având codul      IS-II-m-B-04199.01
  • Castelul Sturza - datând din      secolul al XVII-lea, reclădit în 1752 şi în secolul al XIX-lea şi având      codul IS-II-m-B-04199.02
  • Parcul - datând din secolul al      XIX-lea şi având codul IS-II-m-B-04199.03.

M_n_stirea_Micl_u_eni14 castelul_miclauseni_prezent

Situata aproape de lunca Siretului, pe partea stanga a drumului european E583 dinspre Iasi spre Bacau, manastirea isi datoreaza numele vornicului Miclaus care primeste aceste pamanturi prin 1410-1416.

 

Istoricul bisericii

O noua etapa in istoria mosiei Miclauseni se deschide in 1699 atunci cand boierul Ioan Sturza intra in posesia ei, stapanirea Sturzestilor dainuind dua secole si jumatate.

 

În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol şi parter şi care avea formă de cruce.

M_n_stirea_Micl_u_eni M_n_stirea_Micl_u_eni3 M_n_stirea_Micl_u_eni7 M_n_stirea_Micl_u_eni13

În 1787, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" şi "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curţii boiereşti.

 

M_n_stirea_Micl_u_eni2Între anii 1821-1823, marele logofăt Dimitrie Sturdza (1756-1846), fiul lui Ioan Sturdza, şi soţia sa Elenco, au reconstruit biserica de curte în stil neoclasic, aşa cum poate fi văzută astăzi.

 

Constructie monumentala de influenta clasica, biserica este compusa din patru incaperi boltite: pridvor, pronaos, naos si altar.

M_n_stirea_Micl_u_eni4Morm_ntul_vornicului_Alecu_Sturdza_Micl_u_anuIn partea de nord a pronaosului se afla mormantul vornicului Alecu Sturza-Miclausanu, cu un epitaf scris de Costache Negruzzi si un portret al vornicului. M_n_stirea_Micl_u_eni6

In naos se gaseste o cruce din argint in care sunt pastrate fragmente din moastele a 14 sfinti, precum si o particica din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mantuitorul Hristos.

Portretul_vornicului_Alecu_Sturdza_Micl_u_anu5

El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc şi cu numeroase obiecte de cult valoroase cum ar fi:

 

  • o cruce din argint, lucrată în filigran - dăruită bisericii de către vornicul Alecu Sturza-Miclăuşanu în anul 1841 şi aflată în naosul bisericii.

 

 

Aici sunt păstrate fragmente din moaştele a 14 sfinţi (Sf. Ap. Andrei, Sf. Ap. Iacob cel Mic, ruda Domnului, Sf. Ap. Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, Sf. M. Mucenici Dimitrie, Gheorghe şi Pantelimon, Sf. Muceniţe Varvara şi Marina), precum şi câteva aşchii din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos.

 

Biserica a fost sfinţită la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie al Romanului.

 

Fiul lui Dimitrie, vornicul Alecu Sturdza-Miclăuşanu, care îmbrăţişase ideile revoluţionarilor de la 1848, a murit de holeră în anul 1848, existând suspciuni că ar fi fost otrăvit din ordinul domnitorului.

A fost înmormântat în partea de nord a pronaosului bisericii conacului, pe mormânt aflându-se un epitaf scris de Costache Negruzzi şi un portret al vornicului.

Cimitirul_sturdzescjpg M_n_stirea_Micl_u_eni10Morm_ntul_lui_Gheorghe_Sturdza__1841_1909_

În anul 1903, biserica a fost restaurată fără a i se schimba aspectul exterior. Ca urmare a desfăşurării primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericeşti şi le-a dus la palat, fiind restituite bisericii abia în 1931.

 

În anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino, care a luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logofăt Dimitrie Sturza la 1823 . Ea a refuzat iniţial să evacueze biblioteca de mare valoare pe care o adăpostea castelul, predând ulterior Episcopiei Romanului două inventare ale bibliotecii şi apoii donându-le.

Înfiinţarea mănăstirii

Rămasă văduvă şi neavând copii, Ecaterina Şerban Cantacuzino s-a călugărit spre sfârşitul vieţii sub numele de maica Macrina.

 

La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclăuşeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinţii săi (Gheorghe Sturdza şi Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) şi toate dependinţele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici.

 

La data de 1 mai 1953, autorităţile comuniste au desfiinţat aşezarea monastică, iar maicile au fost mutate la Schitul Cozancea din judeţul Botoşani, domeniul intrând în proprietatea statului. Biserica castelului a fost transformată în biserică parohială.

 

Ecaterina Cantacuzino a murit la Schitul Cozancea, iar osemintele ei au fost aduse în 1970 pentru a fi înmormântate în cimitirul familiei Sturdza de lângă biserică din Miclăuşeni .

 

Reînfiinţarea mănăstirii

Datorită presiunii guvernului comunist, la data de 1 mai 1953, Mănăstirea Miclăuşeni a fost desfiinţată şi transformată în biserică parohială. În anul 1990, la iniţiativa I.P.S. Mitropolit Daniel, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, mănăstirea este reînfiinţată.

 

În anul 1994, la iniţiativa I.P.S. Mitropolit Daniel Ciobotea al Moldovei şi Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea Miclăuşeni este reînfiinţată.

 

Mozaicul_SfM_n_stirea_Micl_u_eni17În cadrul mănăstirii funcţionează Centrul social-cultural „Sf. Ilie" având rol de centru social de sfârşit de săptămână pentru bătrâni din Arhiepiscopia Iaşilor, loc de cazare pentru pelerini şi loc de desfăşurare de activităţi culturale multiple.

 

Astăzi, vieţuiesc aici 35 de călugăriţe. În afara programului liturgic, maicile îşi desfăşoară activitatea în diferite ateliere: de pictură a icoanelor, de încondeiere a ouălor, de croitorie şi broderie.

 

Recuperarea castelului

Castelul Miclauseni, monument istoric de arta gotica, a fost construit in perioada 1880-1904 de catre George A. Sturza si sotia sa, Maria (nascuta Ghica).

Decoratiile exterioare reiau detalii din stema Sturzestilor, la care se adauga emblema castelanului George A. Sturza, inspirata din icoana Sfantului Gheorghe.

Castelul era detinatorul unei biblioteci remarcabile alcatuita din aproximativ 60.000 de volume, printre care multe editii princeps sau foarte rare. Din pacate, majoritatea cartilor, colectiilor si toate bunurile de valoare au fost furate in anii 1944-1945 cand, datorita operatiilor militare din apropiere, castelul a fost abandonat.

 

Incepand cu 1960 in castel se deschide Caminul-scoala pentru copii cu deficienta mentala. De atunci, cladirile s-au degradat continuu, cel mai mult avand de suferit castelul, prin deteriorarea picturilor, sobelor, pardoselii, tamplariei, a mansardei si acoperisului.lucrari de restaurare au avut loc in perioada 2003-2004, in prezent, o echipa de restauratori ai centrului mitropolitan “Resurrectio” Iasi, ocupandu-se de restaurarea decoratiilor interioare.

 

În anul 2001, Castelul Sturdza a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

 

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1170 din 2 octombrie 2003 s-a stabilit, printre altele, realizarea unor reparaţii de urgenţă la Castelul Sturdza (satul Miclăuşeni, judeţul Iaşi) şi a unor lucrări de peisagistică în zonele adiacente. În anul 2004, obţinând o finanţare de la Banca Mondială, în valoare de aproximativ 2,4 milioane de lei (adică 685.700 euro), Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a început restaurarea castelului şi a dependinţelor.

 

S-au efectuat lucrări de consolidare şi restaurare a clădirii şi dependinţelor, urmând să se mai execute lucrări generate de infiltrarea apei subterane, finalizarea zugrăvelilor interioare şi exterioare, respectiv restaurarea picturii.

 

În prezent, lucrările de restaurare nu au fost finalizate în totalitate. Mitropolia Moldovei intenţionează să organizeze aici un complex muzeistic şi un centru de conferinţe, celelelate clădiri urmând să adăpostească un centru de zi pentru persoane vârstnice şi un centru de pelerinaj. Una dintre clădiri a devenit deja atelier de pictură, aiuci realizându-se icoane şi ouă incondeiate .

În afara programului liturgic, cele 35 de maici îşi desfăşoară activitatea în diferite ateliere: de pictură a icoanelor, de încondeiere a ouălor, de croitorie şi broderie.

 

O prezentare a acestui sfant lacas ne-a fost facuta de catre maica Paisia Pintilie, eclesiarha mare a manastirii:

 'Istoricul Manastirii Miclauseni incepe la anul 1947, cand mosia Miclauseni a fost donata Episcopiei Romanului pentru a se infiinta aici o manastire de maici care isi va pastra pe vecie aceasta destinatie. La presiunea comunismului, Manastirea Miclauseni a fost inchisa la 1 mai 1953. In 1960, in Castelul de la Miclauseni s-a deschis o scoala pentru copiii cu deficiente mentale, iar biserica a functionat ca biserica de parohie, ceea ce a dus la o degradare continua a cladirilor. In anul 1990, la initiativa IPS Mitropolit Daniel, actualul Patriarh, Sf. Sinod aproba reinfiintarea acestei manastiri, iar in anul 1992 au sosit aici 5 maici de la Manastirea Dobrovat si incet-incet s-a format o noua obste. S-au recuperat terenurile agricole, iar in anul 2001 Castelul a revenit Manastirii Miclauseni. In prezent, obstea manastirii este formata din 35 de maici'.

 

In patrimoniul bisericii de la Manastirea Miclauseni se afla mai multe obiecte de mare valoare.

Dintre acestea amintim si o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, precum si o Cruce care contine moastele a 14 sfinti, precum si un fragment din Lemnul Sfintei Cruci a Mantuitorului Iisus Hristos, dupa cum ne-a spus eclesiarha mare a manastirii:

 'Credinciosii care vin la Manastirea Miclauseni au posibilitatea sa se inchine la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, cat si la Crucea din argint, lucrata in filigram, care contine particele din moaste de la 14 sfinti si o particica din lemnul Sf. Cruci'

 

Primaria Comunei Butea

Cod postal: 707065

Telefon: 0232/713020, 713040, Fax: 0232/713040

Suprafaţa totală :3729 ha: intravilan 1037 ha, extravilan 2692 ha

Populaţia: 3889 locuitori

Şcoli: 1 (SAM Butea - 4 locaţii învăţământ primar şi gimnazial, 3 locaţii învăţământ preşcolar).

 

Activităţi specifice zonei: agricultura, viticultura, pomicultura, zootehnia

Activităţi economice principale:

          Industrie textilă - ateliere de croitorie

          Ateliere de tâmplărie din lemn şi termopan

          Ateliere de confecţii metalice

          Morărit şi panificaţie

          Presa de ulei

          Firme autorizate de construcţii

          Persoane fizice autorizate pentru prestări servicii

 

Aşezare geografică

Comuna Butea este situată în judeţul Iaşi şi este formată din satele Butea şi Miclăuşeni. Ea este şezată în partea de S-V a judeţului, fiind tăiată de paralela de 47o-4 latitudine nordică 47o şi meridianul de 26o-57o longitudine estică. Comuna Butea este aşezată la 26 km nord de oraşul Roman, jud. Neamţ în apropiere de D.E. 583, ce leagă oraşul Roman de Iaşi şi la o distanţă de 70 km, de Iaşi.

Din marginea de apus a satului, privitorului i se deschide întreaga panoramă a văii Siretului, de la Paşcani până dincolo de Roman, în direcţia nord-sud, iar spre vest până la Carpaţi, un peisaj dominat de vârful Ceahlău. Satul Butea este situat pe două coline, despărţite între ele de pârâul Armeanca.

Datorită aşezării sale colinare tronând deasupra văii Siretului, satul Butea oferă o imagine pitorească.

Satul Miclăuşeni e ascuns privitorilor, din şoseaua Europeana, de perdeaua frumosului parc al castelului medieval şi de dealurile, din dreapta şoselei naţionale.

Satul este tăiat în două părţi inegale de pârâul Telii, versantul nordic având majoritatea populaţiei.

Configuraţia generală a terenului ocupat de comuna Butea este deluroasă, în afara suprafeţei cultivate pe malul stâng al Siretului, de la podul Şcheia până în apropierea comunei Răchiteni care este teren de şes. Panta apuseană a satului Butea, spre valea Siretului este mai abruptă şi supusă eroziunii apelor.

Satul Butea se învecinează la nord cu satul Miclăuşeni, situat la circa 3 km, la sud se învecinează cu satul Rotunda (com. Doljeşti, jud. Neamţ) situat la o distanţă de circa 5 km, la S-E cu satul şi com. Doljeşti, situat  la 4 km, iar la apus 2 km, peste râul Siret, cu comuna Răchiteni.

Comuna Butea are ca vecine următoarele comune; la nord  com. Strunga, la est com. Oţeleni, la sud cu jud. Neamţ, la vest com. Mirceşti, iar la nord-vest com. Al.I. Cuza. Faţă de calea ferată, este situată la o distanţă de circa 12 km, punctul cel mai apropiat fiind gara Mirceşti, de pe calea ferată Roman-Paşcani.

Ca resurse ale subsolului, menţionăm argilele şi prundişurile de pe  valea Siretului, care ar putea constitui materia primă pentru unităţi industriale de capacităţi reduse.

 

Obiective turistice

Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” din Butea

A fost reconstruită între anii 1977-1980, având o lungime de 60 m, lăţimea de 23 m şi un turn cu înălţimea de 37. Arhitectura este neo-gotică. Biserica deţine o statuie făcătoare de minuni adusă de la Lourdes (Franţa) în anul 1886.

 

Congregaţia Surorilor Misionare „Patimile lui Isus”

Se află pe teritoriul parohiei Romano-Catolice şi are sub îngrijire „Casa celor în vârstă şi bolnavi Papa Ioan Paul al II-lea” cu un număr de 40 de locuri. Surorile de aici desfăşoară diferite activităţi sociale dintre care cele mai importante sunt îngrijirea bătrânilor şi a bolnavilor aflaţi în covalescenţă

 

Castelul medieval Sturza

Monument istoric de artă gotică ridicat între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia sa Maria, pe locul unui vechi conac din 1755. Castelul deţinea o vastă bibliotecă şi câteva colecţii de arme şi costume medievale complete, de bijuterii, piese rare, busturi în marmură de Carrara şi tablouri vechi în ulei. Biblioteca era remarcabilă, conţinânt cca. 60000 de volume.

 

Mănăstirea Miclăuşeni

A fost înfiinţată de Ecaterina Şerban Cantacuzino, ultima descendentă a boierilor Sturzeşti. Deoarece nu avea moştenitori direcţi, Ecaterina a donat moşia Miclăuşeni Episcopiei de Roman în scopul înfiinţării unei mănăstiri de maici. Datorită presiunii guvernului comunist, la data de 1 mai 1953, Mănăstirea Miclăuşeni a fost desfiinţată

 

Oportunităţi de afaceri

Facilităţi oferite investitorilor

            Posibilitatea concesionării de terenuri

            Facilităţi fiscale

            Reţea de telefonie fixă şi mobilă, acces la internet, televiziune prin cablu

            Drumuri comunale asfaltate şi drumuri pietruite

            Forţa de muncă calificată în diverse domenii de activitate

            Distanţa mică până la Drumul European 582 (5 km)

            Legătura cu E 582 se face prin D.J. 208 care este asfaltat

 

Proiecte în derulare

Şcoala "Dumitru Martinas".

Şcoala Miclăuşeni.

Extindere distribuţie gaze naturale în sat Miclăuşeni.

Reţea canalizare şi staţie epurare în sat Butea.

Extindere sistem alimentare cu apă în sat Miclăuşeni.

Construire sediu primărie în sat Butea.

Înfiinţare drum comunal Butea-Henţ-Humărie-Miclăuşeni.

Modernizare drumuri comunale nr. 944; 2882; 2885; în sat Butea.

Modernizare drum sătesc 195 în sat Miclăuşeni.

Sistem ecologic de colectare selectiva, transport şi valorificare economică a deşeurilor menajere în com. Butea.

Modernizare cămin cultural nr. 1 şi nr. 2 în sat Butea.

Construire poduri şi podeţe în sat Butea şi sat Miclăuşeni.

Construire sala de sport şi amenajarea bazei sportive în sat Butea.

Reabilitare drumuri comunale Butea-Oţeleni; Butea-Doljeşti; Butea-Rotunda.

Extindere retea canalizare în sat Miclăuşeni.

Modernizare piaţa agroalimentară.

Modernizare bazar.

Modernizare centru civic.

Infiinţare retea electrică în sat nou, com. Butea, Jud. Iaşi.