Iasi, orasul comercial

La începutul anului 2001, municipiul Iaşi a primit titlul şi diploma de "Oraş de cinci stele" în raport cu atractivitatea mediului de afaceri, în cadrul unui proiect iniţiat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti în colaborare cu IRIS CENTER (în România au mai fost medaliate municipiile Timişoara, Iasi Napoca şi Giurgiu).

Cele mai importante sectoare ale judeţului sunt industria alimentară, textilă, metalurgică, chimică, construcţiile şi transportul.

 Industrie

Industria alimentară a cunoscut un ritm alert de privatizare care a determinat o creştere substanţială a nivelului producţiei şi a calităţii produselor oferite pe piaţă, pentru asigurarea securităţii alimentare a populaţiei judeţului Iaşi.

Industriile principale sunt

· metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel),

· medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA),

· industria alimentară,

· construcţii,

· transport,

· agricultură.

 Agricultură

Terenul arabil reprezintă 68 % din totalul terenului agricol al judeţului Iaşi, ponderea proprietăţii private fiind de peste 98 %, iar exploataţiile agricole deţin 28 % din suprafaţa agricolă a judeţului. 
Funcţionează 1101 exploataţii agricole, din care 240 sînt cerealiere, cîte 14 de viticultură şi mixte, 26 în pomicultură şi 210 în apicultură, 3 sunt în legumicultură şi 708 în zootehnie.
În privinţa capacităţilor de producţie în zootehnie, 98 % din efectivele de animale aparţin sectorului particular.
Referitor la situaţia suprafeţelor cultivate

· cu culturi cerealiere, de 167 279 ha,.

· suprafaţa de 9.773 ha cultivată cu vii

Producţia totală de fructe realizată 2.584 ha de livezi.

Oportunităţi de afaceri şi investiţii locale

Cu o poziţie bună în economia ţării, dezvoltarea judeţului Iaşi este legată şi de excelenta poziţionare geografică la intersecţia rutelor comerciale tradiţionale.

Reţeaua sa de drumuri şi căi ferate este uşor accesibilă din orice parte a ţării, dinspre Dunăre sau Marea Neagră dar şi dinspre Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere judeţul Iaşi poate fi considerat o fereastră deschisă spre oportunităţi de afaceri viabile..

În prezent, în Registrul Comerţului de pe lîngă Tribunalul Iaşi sunt înmatriculate 29.745 firme (din care 399 sînt filiale şi sucursale), din care :

· 19.575 sunt Societăţi cu Răspundere Limitată,

· 505 Societăţi pe Acţiuni,

7 Regii Autonome, diferenţa fiind reprezentată de activităţi economice cu o altă formă de organizare
După domeniul de activitate :

· 9.057 firme desfăşoară activităţi comerciale,

· 5.998 funcţionează în domeniul serviciilor,

· 2.744 derulează activităţi de producţie şi 558 funcţionează în domeniul construcţiilor.

 Din aceste firme :

· 19.262 au capital integral românesc,

· 1.207 au aport de investiţii străine,

· 82 au capital mixt, de stat şi privat,

· 129 sînt în proprietate cooperatistă

· iar 19 au capital integral de stat.

 Sistemul bancar

În Iaşi funcţionează filiale şi sucursale extrem de puternice şi de active în operaţiuni financiar-bancare:

· Banca Naţională a României,

· Banca Comercială Română,

· Abn AMRO,

· Banca Română pentru Dezvoltare - Group Societe Generale,

· Banca Transilvania,

· Banca HVB Tiriac,

· Bankpost, Robank, Alpha Bank,

· Banca Românească,

· Banca de Credit şi Dezvoltare Romexterra,

· Banca Agricolă-Reiffesen.

Iaşul este, de asemenea, şi un centru comercial regional important, aici existând două mall-uri situate în zone ultracentrale (Iulius Mall şi Moldova Mall), numeroase centre comerciale (Hala Centrală, Axa Niciman, Felicia Shopping Center etc.) şi mai multe hyper şi supermarket-uri precum:

· 2 Carrefour (Baza 3, Str. Bucium, nr. 36;Complex Era Shoping Center)

· 3 Kaufland( Str.Mitropolit Varlaam;Str.Pavlov Nr.14;Str.Pacurari Nr.92)

· 2 Praktiker (Blvd. Tudor Vladimirescu nr. 121;Şos. Păcurari, nr. 121)

· 3 Dedeman (Str. Manta Roşie nr.9;Cartier Canta)

· 1 Arabesque,

· Billa (Str. Arcu 29)

· Plus (Str Niceman nr. 2)

· 2 Gima Bd. Tudor Vladimirescu (în incinta Iulius Mall);A. Panu 46 (în incinta Halei Centrale)

· Selgros( Sos. Nicolina)

· Metro (la iesirea din Pacurari).

În zona din spatele Palatului Culturii se ridică ansamblul Palas, care va reabilita zona sudică a centrului oraşului din punct de vedere social, arhitectonic şi economic prin construirea de baze de agrement, spaţii de locuit şi comerciale, precum şi amenajări multifuncţionale.