<!-- /* Font Definitions */ @font-face
Iasi, orasul comercial
La
începutul anului 2001, municipiul Iaşi a primit titlul şi diploma de "Oraş
de cinci stele" în raport cu atractivitatea mediului de afaceri, în cadrul
unui proiect iniţiat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti în colaborare
cu IRIS CENTER (în România au mai fost medaliate municipiile Timişoara, Iasi
Napoca şi Giurgiu).
Cele
mai importante sectoare ale judeţului sunt industria alimentară, textilă,
metalurgică, chimică, construcţiile şi transportul.
Industria
alimentară a cunoscut un ritm alert de privatizare care a determinat o creştere
substanţială a nivelului producţiei şi a calităţii produselor oferite pe piaţă,
pentru asigurarea securităţii alimentare a populaţiei judeţului Iaşi.
Industriile
principale sunt
· metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC
Tehno Steel),
· medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC
IasiConf SA, SC Iasitex SA),
· industria alimentară,
· construcţii,
· transport,
· agricultură.
Terenul
arabil reprezintă 68 % din totalul terenului agricol al judeţului Iaşi,
ponderea proprietăţii private fiind de peste 98 %, iar exploataţiile agricole
deţin 28 % din suprafaţa agricolă a judeţului.
Funcţionează 1101 exploataţii agricole, din care 240 sînt cerealiere, cîte 14
de viticultură şi mixte, 26 în pomicultură şi 210 în apicultură, 3 sunt în
legumicultură şi 708 în zootehnie.
În privinţa capacităţilor de producţie în zootehnie, 98 % din efectivele de
animale aparţin sectorului particular.
Referitor la situaţia suprafeţelor cultivate
· cu
culturi cerealiere, de 167 279 ha,.
· suprafaţa
de 9.773 ha cultivată cu vii
Producţia
totală de fructe realizată 2.584 ha de livezi.
Cu o poziţie
bună în economia ţării, dezvoltarea judeţului Iaşi este legată şi de excelenta
poziţionare geografică la intersecţia rutelor comerciale tradiţionale.
Reţeaua
sa de drumuri şi căi ferate este uşor accesibilă din orice
parte a ţării, dinspre Dunăre sau Marea Neagră dar şi dinspre Uniunea
Europeană. Din acest punct de vedere judeţul Iaşi poate fi considerat o
fereastră deschisă spre oportunităţi de afaceri viabile..
În
prezent, în Registrul Comerţului de pe lîngă Tribunalul Iaşi sunt înmatriculate
29.745 firme (din care 399 sînt filiale şi sucursale), din care :
· 19.575
sunt Societăţi cu Răspundere Limitată,
· 505
Societăţi pe Acţiuni,
7
Regii Autonome, diferenţa fiind reprezentată de activităţi economice cu o altă
formă de organizare
După domeniul de activitate :
· 9.057
firme desfăşoară activităţi comerciale,
· 5.998
funcţionează în domeniul serviciilor,
· 2.744 derulează activităţi de producţie şi 558
funcţionează în domeniul construcţiilor.
Din aceste firme :
· 19.262
au capital integral românesc,
· 1.207
au aport de investiţii străine,
· 82 au capital mixt, de stat şi privat,
· 129
sînt în proprietate cooperatistă
· iar 19 au capital integral de stat.
În
Iaşi funcţionează filiale şi sucursale extrem de puternice şi de active în
operaţiuni financiar-bancare:
· Banca Naţională a României,
· Banca Comercială Română,
· Abn AMRO,
· Banca Română pentru Dezvoltare - Group Societe
Generale,
· Banca Transilvania,
· Banca HVB Tiriac,
· Bankpost, Robank, Alpha Bank,
· Banca Românească,
· Banca de Credit şi Dezvoltare Romexterra,
· Banca Agricolă-Reiffesen.
Iaşul este,
de asemenea, şi un centru comercial regional important, aici existând
două mall-uri situate în zone ultracentrale (Iulius Mall şi Moldova Mall),
numeroase centre comerciale (Hala Centrală, Axa Niciman, Felicia Shopping
Center etc.) şi mai multe hyper şi supermarket-uri precum:
· 2 Carrefour (Baza 3, Str. Bucium,
nr. 36;Complex Era Shoping Center)
· 3 Kaufland( Str.Mitropolit Varlaam;Str.Pavlov
Nr.14;Str.Pacurari Nr.92)
· 2 Praktiker (Blvd. Tudor Vladimirescu nr.
121;Şos. Păcurari, nr. 121)
· 3 Dedeman
(Str. Manta Roşie nr.9;Cartier Canta)
· 1 Arabesque,
· Billa (Str.
Arcu 29)
· Plus (Str
Niceman nr. 2)
· 2 Gima Bd.
Tudor Vladimirescu (în incinta Iulius Mall);A. Panu 46 (în incinta Halei
Centrale)
· Selgros( Sos. Nicolina)
· Metro (la
iesirea din Pacurari).
În zona din
spatele Palatului Culturii se ridică ansamblul Palas, care va reabilita zona
sudică a centrului oraşului din punct de vedere social, arhitectonic şi
economic prin construirea de baze de agrement, spaţii de locuit şi comerciale,
precum şi amenajări multifuncţionale.